Stimați chișinăuieni și oaspeți ai capitalei, începem plimbarea noastră virtuală din sectorul Centru, de pe strada Avocat Eugenia Cruşevan. Situată între str. Mitropolit Gurie Grosu și str. Cireșilor, intersecție cu Vasile Cheltuială, artera are lungimea de 200 de metri, iar denumirea i-a fost atribuită prin decizia Primăriei Municipiului Chișinău în august, 1995.

Eugenia Cruşevan s-a născut la 29 iulie 1889, în orăşelul Făleşti, în familia lui Epaminond Cruşevan, care era notar public şi a crescut patru copii. Studiile liceale, începând cu clasa III, şi le-a făcut la Liceul Principesa N.Dadiani din Chişinău, pe care l-a absolvit în 1906, având media 4,57. Licenţa şi-a luat-o în toiul revoluţiei, în 1918, la Facultatea de Drept a Universităţii din Moscova.

A fost membră a baroului avocaţilor din Chişinău, jurisconsult la Consiliul Eparhial al Arhiepiscopiei Chişinăului şi Hotinului. La 6 iunie 1944 a primit ordin de evacuare imediată, eliberat de primăria Chişinău, în care se indica locul de destinaţie — oraşul Craiova şi dreptul la un bagaj de 60 kg. Din motive încă neelucidate, ea s-a oprit la Buzău, unde a lucrat până la pensionare. Ultimii ani de viaţă îi trăieşte la Timişoara, unde a şi fost înmormântată la 11 martie 1976.

🚎 La strada Avocat Eugenia Cruşevan puteți ajunge cu troleibuzul nr. 9, 10, 13, 24 sau cu autobuzul nr. 11 (de la șos. Hâncești).

În continuare, ne „teleportăm” în sectorul Rîșcani, unde, între rondul intersecției str. Tudor Vladimirescu cu str. Bogdan Voievod, găsim strada Nadejda Russo. Cu o lungime de 500 de metri, strada poartă numele primei aviatoare basarabene. Anterior, strada se numea ул. Раскова (str. Raskov) și a fost redenumită în iulie 1991.

Nadia s-a născut la Tver, lângă Moscova, pe 17 iunie 1901, în familia generalului de cavalerie Evgheni Vasilievici Brjozovski. În 1918, se refugiază în Basarabia, unde s-a căsătorit cu moșierul basarabean Alexandru Russo. Urmează Academia de Arte Frumoase la București. Tot la București frecventează Școala de pilotaj, participând în perioada interbelică la mai multe mitinguri și expoziții aviatice interne și internaționale. În timpul celui de-al Doilea Război Mondial face parte din Escadrila Albă Sanitară, efectuează zboruri în apropierea operațiunilor militare de pe teritoriul Basarabiei, transportând răniți și materiale sanitare. După război rămâne cu traiul în România.

🚎 Până la strada Nadejda Russo se poate ajunge cu troleibuzel nr. 16, 21, 23, 24, 26 (de la str. Bogdan Voievod) sau cu rutele de autobuz: nr. 2, 10 (de la bd. Renașterii Naționale).

De deplasăm ușor spre cartierul Poșta Veche, unde se află strada Ecaterina Teodoroiu. Această denumire i-a fost atribuită în luna iulie 1991, iar chișinăuienii mai în vârstă o țin minte cu denumirea de 2-й пер. Стахановский (stradela Stahanov-2) și, ulterior, пер. Зарвы (stradela Zarva).

Ecaterina Teodoroiu a fost sublocotenent român și a participat la Primul Război Mondial. Cătălina Vasile Toderoiu (numele pe care l-a primit la naștere) s-a născut la 15 ianuarie 1894, în satul Vădeni (azi Ecaterina Teodoroiu), Târgu Jiu. A studiat la Școala de Fete la București. A fost înrolată ca soră medicală, mai târziu primind gradul de sublocotenent. Ecaterina Teodoroiu a căzut eroic în timpul luptelor de la Varnița și Muncelu, când victoria românilor asupra armatei austro-ungare s-a soldat cu pierderi grele. În anul 1917, a fost decorată post-mortem de regele Ferdinand cu Medalia Virtutea Ostășească de Aur.

🚎 Cu autobuzul: nr. 10 (de la str. Doina) puteți ajunge până la strada Ecaterina Teodoroiu.

Călătoria noastră imaginară continuă spre sectorul Botanica, mai exact, unul dintre cele mai vechi cartiere ale Chișinăului – Muncești, unde găsim strada Elena Alistar. Construcția străzii a început după cel de-al Doilea Război Mondial de la casele particulare ridicate de muncitori. Strada are o lungime de 220 de metri, actuala denumire i-a fost atribuită în luna iulie 1992, iar mai devreme se numea ул. Главана (str. Glavan).

Elena Alistar s-a născut în 1 iunie 1873 în comuna Vaisal, judeţul Ismail, Basarabia (azi satul Vasulievca din raionul Bolgrad, Ucraina), fiind fiica preotului Vasile Balan, un bun patriot român, înfocat activist basarabean pentru apărarea intereselor românilor basarabeni. Elena Alistar a fost o personalitate notorie a culturii naționale, pedagog, medic și om politic, prima femeie avocat din Basarabia, singura femeie membră a Sfatului Țării. A participat la organizarea congreselor țăranilor, învățătorilor și preoților, a fondat Liga Culturală a Femeilor din Basarabia.

La 27 martie 1918, în calitate de deputat în Sfatul Țării, a votat Unirea Basarabiei cu România. După Unire este numită directoare a Școlii Eparhiale de Fete din Chișinău, funcție pe care a deținut-o timp de 20 de ani. La 28 iunie 1940 s-a refugiat în România.

🚎 Până la strada Elena Alistar puteți ajunge cu rutele de troleibuz: nr. 5, 20 (de la șos. Muncești)

Revenim, dragi călători, în sectorul Rîșcani, unde găsim strada Olga Vrabie (și cele două stradele care poartă același nume). Strada măsoară 450 de metri și este una nouă, adică nu a avut denumiri anterioare. Interesant că de la Strada Olga Vrabie pornesc cele două stradele: Olga Vrabie-1 și Olga Vrabie-2.

Femeia cu numele căreia au fost numite tocmai trei artere din capitală a fost scriitoare. Olga Vrabie s-a născut la 11 noiembrie, în anul 1902l la Chișinău, într-o familie de nobili. A absolvit școala primară cu predare în limba rusă și liceul de fete din Bălți. În anul 1920, s-a înscris la Facultatea de Litere a Universității din Iași, pe care nu a absolvit-o din motive de sănătate.

Primele poezii apar în paginile revistei „Viața românească”. Astfel, începe corespondența cu criticul Garabet Ibrăileanu, care îi va ghida lecturile și îi va cizela pe alocuri exprimarea în limba română. Olga Vrabie s-a căsătorit în 1923, cu Gheorghe Năstase, asistent la Universitatea din Iaşi. Familia se mută la Paris, după ce soțul obţine o bursă de doctorand la Universitatea Sorbona . În 1926, Olga se îmbolnăvește grav, iar familia este nevoită să se întoarcă în țară. Poeta este internată la Sanatoriul TBC din Bârnova, apoi la Mănăstirea Văratec, unde s-a stins pe 14 august 1928, la doar 26 de ani. Deja postum, în 1995, apare volumul „Poezii”, care reunește versurile publicate în revistele „Viața românească”, „Însemnări ieşene”, „Viaţa Basarabiei” și altele rămase în manuscris.

🚎 Până la Strada Olga Vrabie se poate ajunge cu troleibuzele de pe rutele nr. 10 și 11 (de la str. Studenților) și cu autobuzele de pe rutele 19, 26, 28, 47, 48 (de la str. Studenților).

Călătoria noastră imaginară continuă în zona viaducului, unde pornind de la str. Nicolae Testemițanu, găsim strada Academician Natalia Gheorghiu, o arteră nouă, cu lungimea de 690 de metri și care și-a primit denumirea în iunie 2004.

Denumirea străzii a fost atribuită în memoria academicianei Natalia Gheorghiu - legenda chirurgiei pediatrice de la noi. S-a născut la 29 noiembrie, 1914, în satul Manzîri, jud.Tighina. În anul 1940 a absolvit Facultatea de Medicină a Universității din București, iar mai târziu facultatea la Institutul de Medicină din Chișinău, după care a urmat doctorantura la Academia de Științe din Moscova.

A publicat peste 250 de articole științifice și câteva monografii. La inițiativa ei, a fost înființat un Centru Național Științifico-Practic de Chirurgie Pediatrică, destinat afecțiunilor chirurgicale ale copilului, în prezent Centrul de Chirurgie Pediatrică „Academician Natalia Gheorghiu”. Medic Emerit din RSSM (1957), Ordinul Republicii (1995). „Cetățean de onoare al orașului Chișinău” (1977).

🚎 Spre strada Natalia Gheorghiu se poate ajunge cu troleibuzele de pe rutele 2, 17, 22 și 30 (de la bd. Dacia) sau cu autobuzele de pe rutele 9 (de la str. Nicolae Testemițanu) sau 5, 23 și 65 (de la bd. Dacia). 

Călătoria imaginară ne readuce în sectorul Rîșcani, unde găsim strada Magda Isanos. Aceasta se întinde pe un tronson de 500 de metri, iar până în iulie 1991, se numea пер. 24 августа (str-la 24 august).

Magda Isanos a fost avocată, poetă, prozatoare și publicistă română. S-a născut la 17 aprilie 1916 la Iași, în familia medicilor psihiatri Mihail și a Elisabeta Isanos. Copilăria și adolescența și le-a petrecut la Chișinău, părinții fiind medici la spitalul din Costiujeni, în apropiere de Chișinău. Tot la Costiujeni a urmat școala primară, iar liceul - la Școala eparhială de fete din Chișinău. Și-a urmat studiile în drept și filosofie la Iași, unde apoi a profesat scurt timp avocatura.

Debutează în 1932, cu versuri în revista Licurici a Liceului de băieți „B.P. Hasdeu” din Chișinău. Colaborează cu revistele Viața Basarabiei și Pagini basarabene. Pe frontispiciul clădirii de pe adresa Magda Isanos, 11A este instalată placa comemorativă în memoria poetei.

🚎 Rutele de troleibuz: nr. 25, 26 și 27 (de la str. Ceucari), precum și rutele de autobuz: nr. 2 și 10 (de la Calea Orheiului) duc spre strada Magda Isanos.

Încheiem călătoria noastră la Ciocana, pe strada Maria Drăgan. Cândva, aceasta era ул. Энтузиастов (str. Entuziaștilor), însă în octombrie 1990 a fost redenumită. Tot aici, se află și Biblioteca „Maria Drăgan”, o filială a Bibliotecii Municipale „B.P. Hasdeu” .

Cântăreața Maria Drăgan, născută la 23 august 1947, în satul Bălăurești, raionul Nisporeni, a fost una dintre cele mai talentate interprete de cântec popular românesc și de romanțe. După terminarea școlii din sat, a lucrat în colhoz, apoi a studiat un an la Școala de Muzică Ștefan Neaga din Chișinău. Evoluează în calitate de artistă vocalistă într-un ansamblu tineresc de estradă, iar mai apoi, în orchestrele de muzică populară „Mugurel”, „Lăutarii”. A mai fost solistă în formația „Bucuria”, cu interpretul Ion Suruceanu, apoi la restaurantul „Beciul vechi” și la Palatul Sindicatelor din Chișinău.

Printre cele mai cunoscute melodiile populare interpretate de Maria Drăgan sunt: „Vai, sărmana turturică!”, „Lume, lume, soro lume!”, „Leliță Ioană”, „Inimă de-amărăciune”, „Hop, lele, hop!”, „Vino, bade!” etc.

🚎 Spre strada Maria Drăgan duc rutele de troleibuz: nr. 13, 16 și 21 (de la str. Meșterul Manole), dar și rutele de autobuz: nr. 23 (de la str. Meșterul Manole) și nr. 24, 31, 34 și 38 (de la str. Vadul lui Vodă).

P.S. Cu siguranță, lista femeilor celebre, ale căror nume le poartă străzile din Chișinău, este mult mai mare. La un prim exercițiu de memorie, ne amintim de străzile: Maria Bieşu, Maria Cebotari, Tamara Ceban, Maria Tănase, Angela Păduraru, Parascovia Didâc, Liuba Dimitriu, Lidia Istrati, Maria Lătărețu, Florica Niță, Ioana Radu, Agnesa Roșca și altele.

Mai avem în Chișinău, în sectorul Rîșcani, și strada 8 martie, semnificația căreia este exact cea care pe care o intuiți - comemorează Ziua Internațională a Femeii.

*Pentru acest articol, ne-am documentat, inclusiv, din ghidul enciclopedic „Chișinău: bulevarde, străzi, piețe parcuri”.