„Considerăm că, odată adoptată, această inițiativă legislativă euroconformă, care dă substanță concretă principiului constituțional al dreptății, va face posibil un act reparator de dreptate și va contribui la vindecarea rănilor trecutului sovietic comunist și ateu. Dreptul de proprietate este unul fundamental, protejat de legislația națională și cadrul juridic internațional”, se arată într-un comunicat emis de instituție.

Potrivit Mitropoliei, ultimul proprietar de drept al acestui imobil a fost Arhiepiscopia Chișinăului, eparhie constitutivă a Mitropoliei Basarabiei din cadrul Patriarhiei Române, entitate juridică începând cu anul 1923.

Responsabilii ai adăugat că dreptul de proprietate al Bisericii asupra acestui imobil a fost stabilit inițial prin sentința civilă definitivă și irevocabilă nr. 435 din 25 iunie 1935, pronunțată de Tribunalul județului Lăpușna.

„În conformitate cu Hotărârea definitivă a Curții Supreme de Justiție a Republicii Moldova din anul 2004, „Mitropolia Basarabiei este succesoare spirituală, canonică, istorică a Mitropoliei Basarabiei care a funcţionat până în anul 1944 inclusiv”. Această prevedere a fost integrată în Statutul pentru organizarea și funcționarea Mitropoliei Basarabiei, înregistrat de stat în ordinea stabilită. Este general cunoscut faptul că Mitropolia Basarabiei și episcopiile ei constitutive au fost deposedate abuziv de totalitatea bunurilor lor materiale, sacre şi profane”, se arată în comunicat.

Deposedarea a fost realizată de legislația sovietică extinsă în 1940 şi 1944 asupra Basarabiei şi care stabilea că Bisericile şi părţile lor componente nu sunt persoane juridice şi nu pot deţine proprietăţi. 

„Statul sovietic a confiscat atât bunurile imobile bisericeşti ale Mitropoliei Basarabiei, cât şi bunurile ei mobile, între care Arhiva Mitropoliei Basarabiei, care fusese evacuată în interiorul Patriarhiei Române și a fost confiscată de sovietici la Craiova în anul 1946. În sensul tratatelor internaționale, Republica Moldova este succesor local și în parte al fostei Uniuni Sovietice, având responsabilitatea și capacitatea de a repara nedreptățile și abuzurile cauzate de aceasta din urmă Mitropoliei Basarabiei”.

Mitropolia Basarabiei constată că autoritățile Republicii Moldova, cel mai adesea orientate spre Rusia, i-au atribuit, din patrimoniul de stat și cu titlu gratuit, structurii locale a Bisericii Ortodoxe Ruse (Patriarhia Moscovei) un teren și o clădire situate în strada București nr. 119 din Chișinău, pentru a-i servi drept sediu mitropolitan.

„Mitropolia Basarabiei, redevenind proprietar al acestui imobil, nu intenționează să-i schimbe destinația și se angajează să suporte toate costurile pentru restaurarea monumentului istoric potrivit cu valoarea și prestigiul său istoric. Astfel, Biblioteca Națională va putea folosi în continuare spațiile aflate în prezent la dispoziția ei”.

Responsabilii instituției religioase menționează că în ceea ce privește spațiile din clădire nefolosite de Biblioteca Națională, acestea vor putea avea un regim distinct și vor fi folosite pentru depozitarea fondului de carte al Mitropoliei Basarabiei care se va transmite în gestiunea Bibliotecii Naționale, pe bază de Acord de parteneriat, conform legii.

Precizăm că, vestea i-a nemulțumit pe membrii Asociației Bibliotecarilor din Republica Moldova, care au inițiat o petiție pentru ca Biblioteca Națională să nu fie lipsită de clădirea în care este păstrată colecția de patrimoniu național scris. Pe de altă parte, unii reprezentanți PAS declară că intenția de a transmite clădirea nu este o retrocedare, dar un „gest de bunăvoinţă” faţă de Biserica Ortodoxă Română şi Mitropolia Basarabiei din partea statului Republica Moldova. La rândul lor, unii reprezentanți ai Mitropoliei Basarabiei susțin că Biblioteca Națională nu va trebui să se mute într-o altă clădire.