Putin & Co: Președintele rus este al șaptelea șef de stat acuzat într-o anchetă penală internațională și al patrulea președinte, pe numele căruia a fost emis un mandat de arestare

La modul general, Curtea Penală Internațională de la Haga mai rar emite acuzații în adresa unor șefi de stat. Până în prezent, niciunuia dintre președinții țărilor care au aderat la Curtea Penală Internațională nu i-a fost pronunțată o sentință de învinuire.

Laurent Gbagbo, președintele Côte d'Ivoire, a fost primul șef de stat care a compărut în fața Curții Penale Internaționale, în 2011. El a fost acuzat de crime împotriva umanității comise în timpul conflictului armat din țară din 2010-2011. I-au fost înaintate patru capete de acuzare de crime împotriva umanității, inclusiv crimă, viol, persecuție și alte acte inumane în timpul violențelor postelectorale din Coasta de Fildeș, între luna decembrie 2010 și aprilie 2011, când Gbagbo a refuzat să accepte înfrângerea de către rivalul Alassane Ouattara.

Pe numele lui Curtea Penală Internațională a emis un mandat de arest, cei drept, la acel moment el deja nu mai era șef de stat.

După 8 ani, în 2019, Gbagbo a fost achitat.

Președintele Keniei, Uhuru Kenyatta, a fost acuzat de Curtea Penală Internațională că a comis crime împotriva umanității în timpul crizei politice din Kenya din 2007-2008. Cu toate acestea, în decembrie 2014, aceste acuzații au fost retrase din cauza lipsei de probe.

Potrivit Transparency International, statul african era considerat printre cele mai corupte din lume. În 2003, Organizaţia Naţiunilor Unite estima că 3,3 milioane de kenyeni erau în pericol de a muri de foame din cauza secetei din estul Africii.

Președintele sudanez, Omar al-Bashir, este acum în arest în țara sa, din 2019 și își așteaptă extrădarea sa la Haga. La 12 iulie 2010, Curtea Penală Internațională a emis un mandat de arest pentru Omar al-Bashir, acuzându-l de organizarea și comiterea genocidului față de trei grupuri etnice din cadrul populației din Darfur.

Omar al-Bashir, în vârstă de 75 de ani (la moment), a fost inculpat de Curtea Penală Internaţională de la Haga, care a emis un mandat de arestare motivat de acuzaţii de genocid în regiunea sudaneză Darfur, în timpul insurecţiei declanşate în 2003, care s-a soldat, potrivit estimărilor, cu 300.000 de morţi.

La 27 iunie 2011, Curtea Penală Internațională a emis un mandat de arestare pentru liderul libian Muammar Gaddafi. Cu toate acestea, ordonanța de arestare nu a putut fi aplicată, deoarece, la 20 octombrie a aceluiași an, Gaddafi a fost ucis după răsturnarea de către militanți a Consiliului Național de Tranziție.

Supranumit „Câinele turbat al Orientului Mijlociu”, acesta a încercat să unească lumea arabă. Muammar Gaddafi a proclamat în 1972 „Federația Republicilor Arabe” din care făceau parte Libia, Egiptul și Siria, sperând să creeze un stat panarab, dar cele trei țări nu s-au înțeles.

Gaddafi a trăit întotdeauna cu teamă pentru viața sa: politicianul s-a înconjurat de bodyguarzi și își schimba permanent locația. Cu toate acestea, măsurile de securitate sporite nu l-au salvat. În octombrie 2011, rebelii l-au capturat și l-au bătut filmând totul cu un telefon mobil. De altfel, o soartă asemănătoare a avut fiul dictatorului.

Statele care sunt parte ale Statutul Curții Penale Internaționale au obligația de a reține orice persoană, pe numele căreia există un mandat de arestare emis de CPI. Cu toate acestea, acest lucru este departe de a fi o procedură automată. Fostul președinte sudanez Omar al-Bashir, în timpul mandatului, a vizitat mai multe state africane părți ale Statutului, dar nu a fost arestat.

În ciuda nerecunoașterii jurisdicției Statutul Curții Penale Internaționale de către Rusia, este suficient ca Ucraina să o recunoască. Potrivit Statutului CPI, cetățenii statelor participante sunt răspunzători oriunde au comis infracţiuni, dar şi cetăţenii oricăror state care au comis presupuse infracţiuni pe teritoriul statelor care recunosc competenţa CPI.

CITEȘTE ȘI: Statutul de la Roma. Ce țări au ratificat convenția în baza căreia a fost emis mandatul de arest pe numele lui Putin

Primul șef de stat condamnat a fost președintele liberian Charles Taylor. Acesta a fost judecat de Tribunalul Special pentru Sierra Leone, care l-a găsit vinovat de susținere și complicitate la crime de război și de complicitate la crime împotriva umanității. Pe 30 mai 2012, tribunalul l-a condamnat pe Charles Taylor la 50 de ani de închisoare, găsindu-l vinovat pentru toate cele 11 capete de acuzare.

„Inculpatul este responsabil de a fi ajutat şi încurajat, precum şi de a fi planificat, unele dintre cele mai odioase crime din istoria omenirii”, a spus judecătorul Lussick. Acuzarea 'recomandase' 80 de ani de închisoare.

Charles Taylor este primul fost şef de stat condamnat de justiţia internaţională după procesele de la Nurnberg. El îşi va ispăşi pedeapsa în Marea Britanie.

Slobodan Milosevic, fostul președinte al Serbiei, a murit într-o închisoare ONU din Haga, fără să-și afle verdictul. El a fost judecat de predecesorul Curții Penale Internaționale, Tribunalul pentru Fosta Iugoslavie.

Slobodan Milošević a decedat la Haga, la 11 martie 2006. În momentul morții, el era judecat sub acuzația de crime de război comise în anii 1990 în Bosnia și Herțegovina, Croația și Kosovo. Pe 11 martie 2006 el a fost găsit mort în celula în care era deținut; știrea a fost confirmată oficial de avocatul său. Tribunalul Internaţional pentru Crime de Război de la Haga a confirmat că acesta a murit în urma unui atac de cord.

Un fapt mai puțin cunoscut, menționează șeful grupului de apărare a drepturilor omului „Agora”, Pavel Cikov este faptul că Departamentul de Stat al SUA are un program de recompense pentru predarea învinuiților de crime de război. Pentru informații care conduc la capturarea persoane lor pe numele cărora sunt emite ordine de arestare pentru crime de război, Departamentul de Stat al SUA promite până la 5 milioane de dolari. Programul a contribuit la reținerea acuzaților de către tribunalele internaționale pentru fosta Iugoslavie și în cazul genocidului din Rwanda.