Drumul mâncării din spitale

Autorii raportului au constatat că bugetul aprobat pentru alimentația unui pacient, conform contractului IMSP SCM „Gheorghe Paladi” cu Compania Națională de Asigurări în Medicină este aproximativ 50 lei per zi, ceea ce reprezintă un preț foarte mic și insuficient pentru cele 4 mese servite zilnic unui pacient. Suma este și mai insuficientă în contextul majorărilor de prețuri la produsele alimentare.

De asemenea, membrii Comisiei au constatat că achizițiile spitalului pentru produsele alimentare sunt conforme cu respectarea legii cu privire la achizițiile publice.

Printre cauzele identificate de autorități pentru meniul modest care li se propune pacienților se numără și controlul insuficient și responsabilizarea manageriala redusă pe activitatea blocului alimentar din partea administrației, a contabilului-șef și a șefului secției economie și planificare din cadrul IMSP „Gheorghe Paladi”;

„Ustensilele din blocul alimentar pentru tranșarea produselor alimentare sunt învechite și nu sunt schimbate pe măsura uzurii”, se mai arată în raport. 

Membrii Comisiei au precizat că în contextul în care alocarea surselor financiare pentru alimentarea pacienților din spital este efectuată de Compania Națională de Asigurări în Medicină, prin contractul cu instituția medicală pe formula „per caz tratat”, este necesară revizuirea imediată, prin majorare, a formulei de calcul atribuită pentru alimentarea pacienților.

În urma vizitelor de verificare, membrii Comisiei au creat un set de recomandări pentru autoritățile de resort. Raportul sugerează, printre altele, ca formula de calcul a sumei alocată per pacient să fie ajustată de CNAM și Ministerul Sănătăţii, cu regularitate, la rata inflației și a majorării prețurilor la produsele alimentare;

De asemenea, se recomandă efectuarea de CNAM și Ministerul Sănătăţii a unei analize comparative asupra costurilor integrale pentru alimentarea pacienților în spitale dar și potențiale  contractări ale alimentației de tip catering, de la instituțiile de alimentație publică profesioniste, în baza unor meniuri realizate de nutriționiști.

Autorii raportului subliniază că beneficiile sistemului de alimentare prin catering ar fi că pacienții din toate spitalele (cel puțin de pe teritoriul mun. Chișinău) republicane și municipale ar primi aceleași meniuri, toate mesele ar fi analizate și aprobate din punct de vedere nutrițional de către specialiștii dieteticieni autorizați, pacienții ar avea opțiuni pentru dietele speciale și va fi asigurată siguranța alimentară și cost-eficiența alimentației în spitale.

Deși atunci când a pornit scandalul alimentelor din spitale, multe semne de întrebare au fost orientate în direcția Ministerului Sănătății. Jurnaliștii AGORA au încerc să afle răspunsuri la mai multe întrebări pe acest subiect, însă ofițera de presă de la Sănătate, Elena Mudrîi a explicat că toate spitalele din capitală se află în gestiunea Primăriei, iar banii alocați pentru alimentație sunt alocați de CNAM. 

Ulterior, ministra Sănătății, Ala Nemerenco a scris pe pagina sa de Facebook:

„Nu mă eschivez de la responsabilitatea pentru tot ce am preluat sub numele de „sistem de sănătate”. Vreau să cunoașteți că avem medici minunați care fac operații de top, salvează vieți, medici cărora le pasă.

Dar am preluat și altceva - pe cei cărora nu le pasă. Care truchează achiziții de alimente, căci le iese un chilipir de la macaroane în loc de carne, sau fasole în loc de fructe. Care fierb nu-ș-ce porțiune, da nu mâncare. Care pun mâncarea în căldări și o duc prin secții ca într-un lagăr de triste amintiri.

Țara nu o schimbă doar Președintele prin străduința sa, și nici chiar Guvernul. Țara o schimbă oamenii. Poate cel mai mult ei. 

Cel care pregătește supa de spital gustos ca acasă; cel care unge untul pe pâinea micuțului de la grădiniță și nu-și pune pachetul în geantă; cel care nu umple plăcinta cu „brânza de vaci” cu chestii care omoară și un elefant, etc.

Comisia ministerului de control a alimentației pacienților a supus verificării unele din instituțiile vizate. Raportul îl voi face public. Voi reveni la acest subiect .

Până atunci, să ne gândim serios la multe din câte se întâmplă în jur”

Legea spune că procesele de coordonare a activităţilor de organizare şi control a alimentaţiei se efectuează de conducătorul instituţiei medico-sanitare, care poate delega această funcţie, prin ordin, unuia dintre adjuncţi.

Responsabil pentru organizarea, indicarea corectă şi utilizarea diferenţiată a alimentaţiei pacienţilor în bază de diete standard în instituţia medico-sanitară este medicul dietetician şi medicul curant.

În fiecare instituţie medico-sanitară medicul dietetician/asistenta medicală dieteticiană, în coordonare cu bucătarul şef, alcătuiesc ,,Meniul-model pentru 7 zile”. În meniu se indică denumirea bucatelor conform sezonului şi se completează formularele ,,Meniul de repartiţie”.

În meniul de repartiţie, alcătuit în baza ,,Fişei tehnologice” asistenta medicală dieteticiană indică detalii despre cantitatea produselor alimentare necesare pentru pregătirea unei porţii, iar la numitor contabilul indică detalii despre cantitatea de produse necesare pentru pregătirea tuturor porţiilor comandate.

Înainte de distribuirea bucatelor preparate în secţiile spitaliceşti, se efectuează degustarea acestora în scopul aprecierii calităţii lor de către membrii comisiei speciale.

„Comisia de degustare” este aprobată prin ordin în următoarea componenţă: medicul de gardă (preşedinte), asistenta medicală dieteticiană şi bucătarul–şef. Concomitent, degustarea este efectuată permanent de către medicul dietetician, iar selectiv, lunar, de reprezentantul administraţiei.

Potrivit Legislației, regimul alimentar în instituţiile medico-sanitare spitaliceşti trebuie să fie compus din cel puţin 4 mese pe zi. 

Pe de altă parte, pe actele de cumpărare a produselor pentru IMSP SCM Gheorghe Paladi situația este la fel de ideală ca în cazul legislației. Unt de 82%, brânză de 18%, smântână – bio 15 % grăsime, piept de pui, carne de vită, legume, fructe uscate.

Totodată, în septembrie 2022, bugetul pentru meniul zilnic pentru un bolnav internat în spitalele din R. Moldova era de 22 de lei. La 29 septembrie, Guvernul a aprobat majorarea a normelor de cheltuieli cu 25% pentru alimentarea bolnavilor din instituțiile publice finanțate de la bugetul de stat. 

Ministra sănătății, Ala Nemerenco, a declarat că instituția a realizat un control inopinat la capitolul alimentației pacienților în blocul alimentar al Institutul Oncologic. În urma acestora inspectorii au depistat mai multe nereguli printre care calitatea proastă a alimentelor, păstrarea acestora în locuri neconforme precum și pachete cu alimente ascunse, despre care se presupune că urmau să fie luate acasă de către lucrătorii cantinei.

Pe de altă parte, mai multe voci în mediul online se artă indignați față de aceste declarații, pentru că situația are precedente mult mai grave, față de care nu ar fi fost luată nicio măsură.

Deși Ministerul Sănătății susține că deciziile cu privire de alimentația pacienților se iau de Compania Națională de Asigurări în Medicină. Șeful Direcției Municipale Sănătate, Boris Gîlca, a prezentat un pic altă perspectivă în cadrul emisiunii „Puterea a Patra” de la N4.

În cadrul aceleași emisiuni, Gîlca a precizat că alocarea surselor pentru alimentare în baza contractului per caz tratat este insuficientă, iar 50 de lei pentru alimentarea zilnică a unui pacient pentru 3-4 mese este o simă mult prea mică.

Cât despre resursele limitate ale spitalelor, Gîlca spune:

„Doar spitalul Gheorghe Paladi anul trecut pentru alimentare a cheltuit peste 6 milioane de lei. Eu vă asigură că dacă faceam catering de 6 milioane de lei, pacientul primea produse de calitate, frumos ambalate, ca-n Europa. Sunt pierderi colosale pe faptul că produsele sunt necalitative, pe costul foarte mare a agentului termic, gaze sau electricitate, utilaje de bucătărie, salarii”.

Potrivit piramidei protocolare de gestionare și alocare a resurselor destinate alimentației în spitalele publice, Compania Națională de Asigurări în Medicină susțin că și-au onorat integral obligațiile financiare, iar de modul în care au fost gestionați banii este responsabilă doar conducerea spitalului.  CNAM precizează că în anul curent instituția a contractat cu cele nouă spitale municipale pentru asistența medicală spitalicească planificată peste 1 miliard 102 milioane de lei, în creștere cu 127 de milioane de lei față de suma contractată în 2022.

„Niṣte paste răsfierte ṣi o pârjoală din copite ṣi mațe. Terciuri răsfierte, să tragă cât trebuie la cântar, borṣ sau soleancă cu miros greu de descris, nici un fir de muṣchi de carne. (...) Cât timp am fost internată nu am văzut să se ofere măcar o felie de măr, salată sau legume coapte”, scrie într-o postare pe o pagină de socializare Irina Perciun, o pacientă a Spitalului Municipal nr.1.

Postarea a stârnit un val de comentarii. Printre acestea se numără și cele ale pacientelor care s-a confruntat cu aceeași situație:

„Credeam că în 7 ani se va schimba ceva acolo. Dar se vede că nu.... Eu puteam să leșin dacă nu venea o prietenă să-mi aducă mâncare, atât de scârbos hrănesc acolo”.

„La fel am stat și eu internată fiind însărcinată la Nr1, aveam noroc de soțul ca îmi aducea mâncare, să mă pot alimenta corespunzător, dar mâncarea era groaznică și fără gust”

„Eu am născut în Iulie anul trecut și am fost internată cu o săptămână înainte de naștere și am avut parte de un meniu foarte prost din macaroane cu lapte și lapte cu macaroane nu am ieșit 4 zile la rând”.

„De câte ori am stat în spital (maternitate, spital de copii) niciodată nu am mâncat mâncarea de acolo din cauza aspectului și dezgustător și rece. Dar mâncarea pentru copii în genere lasă de dorit”.

„Din experiența proprie confirm spusele despre alimentația proastă la spitalul nr 1. Având probleme de sănătate în sarcină, am fost internată de mai multe ori, dar, în afară de macaroane răsfierte nu primeam nimic. La prânz ne dădea o supă pentru diversificare, care era și ea uneori cu macaroane”.

Potrivit studiului realizat Biroul Național de Statistică în 2022, 13,5% dintre persoanele care au fost internate au avut necesitatea să se alimenteze suplimentar. Iar cel mai frecvent au nevoie de mâncare suplimentară persoanele internate în spitalele republicane, aproximativ 19,6%.