Una dintre verigile publicității politice, utilizată din ce în ce mai mult de la un an la altul, este reprezentată de spoturile electorale. Motiv pentru care, în acest articol, facem o trecere în revistă a creațiilor artistice ale politicienilor din pragul alegerilor. Selecția a fost făcută aleatoriu și cuprinde spoturi realizate în anii 2011, 2015 și 2019. Cea mai mare parte dintre ele sunt din perioada alegerilor locale din Chișinău.

Tot mai multe minute sunt cumpărate de candidații politici pentru realizarea spoturilor electorale în prag de scrutin. Însă, dincolo de miza avută, această strategie și demers nu garantează succesul la alegeri. Regizorul Tudor Pâslaru a explicat pentru AGORA aceste nuanțe, dar și felul în care sunt construite și gândite spoturile electorale.

Aceleași observații se regăsesc în mai multe studii care analizează impactul pe care îl are publicitatea electorală la scrutin. Astfel, o cercetare publicată în anul 2018 în Oxford University Press subliniază faptul că nici rezultatele la alegeri, nici participarea generală la vot nu sunt influențate prea mult de publicitatea electorală.

*Spotul candidatului Alexandr Nesterovski, PSRM, alegeri locale din Bălți 2019. Rezultatul la alegeri 16%.

*Spotul candidatului Renato Usatîi, Partidul Nostru, alegeri locale din Bălți 2019. Rezultatul la alegeri 65%.

Dincolo de aceste aspecte, investițiile în publicitatea electorală totuși nu sunt în zădar. Spoturile contribuie pe termen lung la formarea și consolidarea imaginii politicianului în fața electoratului, precizează regizorul Tudor Pâslaru. Astfel, poate fi asigurat terenul electoral pentru alți ani.

Cu alte cuvinte, atenția oamenilor este captată de imaginea reală, deja cunoscută a unui politician sau de felul prin care a reușit să iasă în evidență, nu și de portretul schițat în câteva secunde publicitare.

Toate spoturile au în spate câteva șabloane, după care sunt construite și nu este vorba doar de publicitatea din țara noastră, ci sunt câteva scheme general valabile și funcționale la scară largă.

Astfel, regizorul Tudor Pâslaru explică pentru AGORA faptul că aproape 90% dintre toate spoturile încep prin a sublinia aspectele sensibile și dificultățile care sunt în societate, pentru ca mai apoi, la final, candidatul să se prezinte drept salvator și să propună soluții.

A doua schemă din spatele spoturilor este cea fondată pe emoție.

*Spotul PSRM, alegeri locale din Chișinău 2015. Rezultatul candidatei Zinaida Greceanîi la alegeri - 32%.

*Spotul PDM, pentru alegerile locale din R. Moldova 2015. Rezultatul candidatei Monica Babuc la alegeri din capitală - 2%.

Chiar dacă cele mai multe dintre spoturi sunt construite pe aceste două scenarii, nu toate au același impact. Iar diferența este dată de felul în care sunt gândite, de ideea pe care o au în spate.

Cea mai lungă cale în toată această ecuație este de la cum și ce este recomandat să fie făcut într-un spot și până la felul în care arată produsul final. Poli între care apar mai multe încurcături.

În primul rând, conjunctura și înțelegerea acesteia devine un cârlig care îi diferențiază pe candidați. Astfel, acest aspect poate face diferența dintre un spot bun spre foarte bun sau nereușit spre eșuat.

*Spoturile electorale ale candidaților Partidului Șor pentru fotoliul de primar la alegerile din Chișinău și Bălți, din anul 2018, care sunt construite în același fel și pe același scenariu. Rezultatele: Pavel Verejanu - 6%, iar Reghina Apostolova a fost exclusă la cererea CECC, în baza deciziei judecătorești.

Un alt element important este mesajul candidaților. Mai exact, felul în care strecoară în retorica pe care o au problemele pe care le observă și cu care se confruntă societatea. Tot în acest fel, publicul poate fi convins și fidelizat, însă doar dacă adresarea va fi țintită și va viza o porțiune clară din electorat, ne spune Tudor Pâslaru.  

*Spotul candidatului Igor Dodon, PCRM, alegeri locale din Chișinău 2011. Rezultatul la alegeri 48%.

*Spotul candidatului Serafim Urechean, PLDM, alegeri locale din Chișinău 2015. Rezultatul la alegeri 3%.

În țara noastră, experiența ultimelor alegeri a accentuat o anumită predilecție pentru „capetele vorbitoare”, scrie într-o lucrare Aurelia Peru-Balan, doctor în ştiinţe politice. Chiar și în acest fel, ceea ce contează este ritmul de povestire al istoriei, felul în care este montat spotul și opțiunea aleasă pentru a capta atenția din prima secundă. Astfel, prin aceste metode poate fi înlăturată impresia de staticism, potrivit regizorului Tudor Pâslaru.

*Spotul electoral al candidatului Andrei Năstase, Partidului „Platforma Demnitate și Adevăr”, pentru alegerile locale din Chișinău 2018. Rezultatul - 32%. Precizăm că, Partidul Acțiune și Solidaritate a susținut candidatul Partidului Platforma Demnitate şi Adevăr, Andrei Năstase, la alegerile anticipate din Chişinău. 

O categorie aparte a spoturilor care sunt rulate în perioada electorală este cea a spoturilor sociale. Doar că acestea au o altă miză și încearcă să determine oamenii să iasă la vot, să-i facă pe cei indeciși să participe la scrutin. Iar, în acest caz, impactul publicității este măsurat în numărul de voturi.

Mesajele de mobilizare a tineretului au devenit distincte în campania pentru alegerile parlamentare anticipate din 28 noiembrie 2010 din Republica Moldova. Miza pe votul „inteligent” al tineretului a fost atât de mare, încât Consiliul Naţional al Tineretului din Moldova a lansat şi o campanie de Educaţie Civică a Tinerilor „Votez, deci, contez!”.

Pentru mobilizarea electoratului, în special a generaţiei tinere, au fost create patru spoturi: „Valera Votează”, „Bătrânii Decid”, „Şeful a spus” și „Spot final” – cu genericul comun: „Viitorul tău e în mâinile tale. Nu-i lăsa să aleagă în locul tău”.

Unul dintre spoturile realizate în acest sens în 2010 este „Valera Votează”, regizat de Viorel Mardare.

De la un an electoral la altul, întreaga piață publicitară nu înregistrează o evoluție, ci invers, o degradare a produselor media. Observație care rămâne valabilă și în cazul spoturilor electorale, spune regizorul Tudor Pâslaru.

Cu toate acestea, cheltuielile pentru publicitate și materiale promoționale în campaniile electorale, de regulă, oscilează în jur de 70-80% din bugetul alocat pentru campanie, cel puțin așa arată datele publicate de Promo-Lex, după alegerile locale din 2019 și 2015.

De cealaltă parte, aflăm de la Pâslaru faptul că cele mai multe dintre spoturi sunt făcute „pe ultima sută de metri”, dar și cu resursele financiare insuficiente. Astfel, de puține ori, în spatele unui spot electoral sunt oameni profesioniști.

Acest material este realizat în cadrul Proiectului „Creșterea interacțiunilor cu conținutul media electoral prin dezvoltarea conținutului interactiv pe rețele sociale și integrarea elementelor de gaming pe platforma web” implementat de AGORA, cu sprijinul Asociației Promo-LEX, din sursele Agenției Statelor Unite pentru Dezvoltare Internațională (USAID). Opiniile exprimate în cadrul articolului aparțin autorilor și nu reflectă neapărat opinia Asociației Promo-LEX și a Agenției Statelor Unite pentru Dezvoltare Internațională (USAID).