Ce au însemnat doi ani de război în țara vecină pentru R. Moldova

Impactul economic, criza refugiaților și cea din sectorul energetic, pericolele de securitate internațională, toate acestea sunt numai câteva domenii care, în ultimii doi, odată cu începutul războiului în Ucraina, au suferit constant lovituri și care au schimbat normalitatea cu care erau obișnuiți oamenii. Prin același scenariu a trecut și R. Moldova. Despre efectele conflictului de la graniță, despre cum s-au schimbat relațiile internaționale ale țării noastre și ce pericole încă sunt amenințătoare, am discutat cu directorul Institutului Euro-Atlantic pentru consolidarea rezilienței, expert în securitate și apărare, Radu Burduja.

Unul dintre domeniile care a trecut constant prin schimbări, în acești doi ani de război în Ucraina, este reprezentat de relațiile internaționale ale țării noastre.

Astfel, unul dintre cele mai importante momente s-a produs în luna iunie 2022, când R. Moldova a primit statutul de țară candidată pentru aderare la Uniunea Europeană, iar în decembrie 2023 au fost deschise negocierile de aderare, ne spune Radu Burduja.

O altă schimbare, produsă în acești ani, este apropierea țării noastre de Organizația Tratatului Atlanticului de Nord (NATO), tradusă prin exerciții și instruiri militare comune. În același timp, proiectele oferite de NATO la solicitarea R. Moldova s-au triplat, ne spune expertul în securitate și apărare.

Tot în acest sens, în perioada războiului, au existat mai multe vizite de nivel înalt din partea unor demnitari din alianță, cum ar fi vizita secretarului adjunct al NATO, Mircea Geoană, vizita comandantului suprem al puterilor aliate, generalul Christopher Cavoli, sau cea a amiralului Rob Bauer, președintele Comitetului Militar al NATO.

Mai mult, tot în contextul războiului de la graniță, au fost aprofundate relațiile la nivel bilateral cu Ucraina și România. Iar strategiile la nivelul relațiilor internaționale s-au axat pe consolidarea legăturilor cu parteneri, care au devenit strategici, precum SUA, Franța și Marea Britanie, ne spune Burduja.

Războiul, care este în plină desfășurare de doi ani la hotarul R. Moldova, a forțat autoritățile să întreprindă măsuri pentru a asigura securitatea națională.

În acest sens, consolidarea capacității de apărare a țării a fost unul dintre scopurile autorităților și care, până în acest moment, a însemnat achiziționarea unor radare pentru monitorizarea spațiului aerian. Cu toate acestea, potrivit expertului în securitate și apărare, această măsură nu este suficientă pentru securizarea aeriană a țării noastre.

În acest sens, precizăm că R. Moldova deține câteva radare care detectează doar anumite categorii de rachete și drone care zboară de la o altitudine de 2.000 de metri în sus. În cea mai recentă intervenție pe acest subiect, premierul Dorin Recean a menționat că prioritar este pentru țara noastră să atingă capacitatea de detectare, iar ulterior să construiască capacitatea de apărare antiaeriană.

Ministrul Apărării, Anatolie Nosatîi, menționa că achiziţiile pentru un astfel de sistem de apărare ar putea dura destul de mult, fiind o mare cerere pe piaţă în acest moment.

„Majoritatea echipamentelor merg pentru asigurarea securității în Ucraina, paralel cu aceasta identificăm posibilități pentru îmbunătățirea securității noastre. Este un proces destul de complicat şi costisitor”, a spus Nosatîi în cadrul unui briefing de presă.

Amintim că, pe parcursul acestor doi ani au fost înregistrate cinci cazuri în care resturi ale unor rachete folosite în bombardamentele asupra Ucrainei au căzut pe teritoriul R. Moldova.

Tot drept măsură de consolidare a securității țării, mai multe canale de televiziune din țară au fost restricționate. Cel mai răsunător caz fiind în luna octombrie 2023, când, la propunerea Serviciului de Informații și Securitate (SIS), Comisia pentru Situații Excepționale (CSE) a suspendat licențele de emisie a șase posturi TV, pe motiv că, prin intermediul acestora, Federația Rusă ar încerca să influențeze alegerile locale din R. Moldova.

Mai mult, în noua Strategie a securității naționale a R. Moldova este precizat că, în ultimul timp, țara noastră se confruntă cu un număr tot mai mare de amenințări de origine eterogenă într-un mediu de securitate complex. Astfel, pentru a face față acestor provocări, sunt necesare investiții în sectorul civil de securitate. Principalul scop este creșterea gradului de profesionalism al efectivului și al dotării corespunzătoare cu tehnologii moderne.

Tot în acești doi ani au existat mai multe situații în care autoritățile au fost alertate de planurile Rusiei de destabilizare a R. Moldova. În februarie 2023, președinta Maia Sandu a ținut un briefing de presă, în care a atenționat despre încercările de a schimba puterea de la Chișinău prin proteste.

„Planul pentru perioada următoare presupune acțiuni cu implicarea unor diversioniști cu pregătire militară, camuflați în civil, care să întreprindă acțiuni violente, atacuri asupra unor edificii ale statului și luare de ostatici”, a declarat Maia Sandu în februarie 2023.

Tot în acest context, Radu Burduja ne mai spune că lupta cu finanțarea ilegală a partidelor politice și coruperea directă a alegătorilor este o altă acțiune importantă, care vine să asigure securitatea națională. 

O altă sursă de amenințare pentru securitatea țării, care a devenit din ce în ce mai des menționată în contextul războiului din Ucraina, este reprezentată de provocările care pot veni din regiunea transnistreană, care nu este sub controlul autorităților de la Chișinău, ne explică Radu Burduja. 

În același timp, la 22 februarie curent, opozantul din regiunea transnistreană Ghenadie Ciorbă a menționat că scopul Congresului deputaților de la Tiraspol ar fi adresarea unei solicitări către Rusia, de a accepta Transnistria în componența Federației. Potrivit lui, nu întâmplător acest congres urmează să aibă loc la 28 februarie, cu o zi înainte de adresarea oficială a președintelui Vladimir Putin. Ulterior, Biroului politici de reintegrare a declarat că, deocamdată, nu există semne că situația din regiune s-ar putea agrava. 

Mai mult, tot în contextul războiului și a deschiderii negocierilor de aderare a R. Moldova la Uniunea Europeană, expertul în securitate și apărare, Radu Burduja, spune pentru AGORA că sunt create condițiile geopolitice prielnice pentru întreprinderea pașilor concreți pentru reintegrarea țării. 

Despre modul în care influențează războiul din Ucraina situația din regiunea transnistreană a vorbit și vicepremierul pentru Reintegrare, Oleg Serebrian, în cadrul podcastului ZdCe.

Securitatea energetică a reprezentat una dintre cele mai mari vulnerabilități ale R. Moldova. Aceasta a început în toamna anului 2021 și a fost agravată de consecințele agresiunii Rusiei împotriva Ucrainei.

Drept urmare, au fost diversificate sursele de aprovizionare cu gaze naturale și ajustată legislația, pentru a putea achiziționa gaze naturale de pe piața internațională și pentru a reduce dependența de Gazprom.

În perioada războiului, o bună parte din sprijinul pe care îl primea țara noastră era pentru consolidarea sectorului energetic. Guvernul R. Moldova a obținut, în 11 luni ale anului 2022, din partea donatorilor externi, asistență financiară nerambursabilă în sumă de peste 460 de milioane de euro pentru a putea face față crizei energetice.

Autoritățile au utilizat resursele financiare pentru a cumpăra și depozita gaze naturale, pentru a procura curent electric, păcură și cărbune, precum și pentru a compensa cetățenilor majorarea tarifelor la energie.

Printre cele mai importante repere, în acești doi ani de război, și care țin de situația energetică din țară, se numără sfârșitul lunii decembrie a anului 2022, când România a început să transporte gaze în R.Moldova prin conducta Iaşi-Ungheni-Chișinău. Se întâmpla în contextul în care Rusia a redus brusc volumul de gaze contractat de țara noastră.

În acest fel, cantitatea de energie electrică importată din Ucraina și România a crescut de șase ori în 2022, datorită sincronizării sistemelor electroenergetice ale R. Moldova și Ucrainei cu sistemul electroenergetic ENTSO-E Europa Continentală, în martie 2022. 

După ce, în decembrie 2022, R. Moldova a decis cedarea gazului rusesc malului stâng al Nistrului, țara a început acumularea stocurilor pentru alt sezon de iarnă. Astfel, în perioada iunie-iulie 2023, întreprinderea moldovenească S.A. „Energocom”, care activează în calitate de furnizor de gaze naturale, a desfășurat mai multe licitații și, astfel, a achiziționat circa 300 milioane m3 de gaze naturale. O parte din acestea sunt destinate pentru consum curent, iar cealaltă parte au fost stocate în depozite subterane din România și Ucraina.

În acest context, premierul R. Moldova, Dorin Recean, a declarat, în cadrul Forumului de Securitate din regiunea Mării Negre și Balcani, desfășurat la București la 18 mai 2023, că „R. Moldova nu mai folosește gaze rusești, fiind integrată în rețeaua energetică europeană atât din punct de vedere tehnic, cât şi comercial”.

Odată cu războiul din Ucraina, una dintre cele mai mari provocări ale Poliției de Frontieră este fluxul mare de refugiați ucraineni, susține șeful structurii, Ruslan Galușca, într-un interviu pentru Adevărul.

Tot în acest sens, una dintre problemele care s-au întețit și continuă să existe în această perioadă este traversarea ilegală a frontierei. Astfel, în cadrul aceluiași interviu, oficialul a precizat că anchetatorii de la Chișinău au identificat mai multe grupări care facilitau trecerea frontierei în cazul bărbaților ucraineni cu vârstele cuprinse între 18-60, iar în aceste scheme sunt implicați și angajați ai Poliției de Frontieră.

Din februarie 2022 și până în prezent, șeful Poliției de Frontieră al R. Moldova a declarat au traversat frontiera de stat pe direcția de intrare în țară circă 1.400.000 de persoane, iar aproximativ 1.290.000 au părăsit R.Moldova, orientându-se spre țări din Uniunea Europeană.

După doi ani de război, în jur de 110.000 de refugiați se află pe teritoriul național. Guvernul a activat regimul de protecție temporară în martie 2023, acordând refugiaților un statut juridic mai previzibil și mai stabil.

Prin urmare, până la sfârșitul lunii decembrie, un total de 35.950 de persoane au solicitat protecție temporară (PT), dintre care 27.715 au primit acest statut, inclusiv 8.326 de copii. Pe lângă beneficiarii de PT, peste 8.000 de refugiați din Ucraina și-au legalizat șederea în țara noastră, fie prin intermediul sistemului de azil, fie prin obținerea permiselor de ședere pentru muncă, educație sau datorită legăturilor de familie, potrivit unui raport UNHCR.

În plus, țara noastră și-a reformat Legea cetățeniei pentru a se alinia la Convenția din 1961 privind reducerea cazurilor de apatridie.

Cu toate acestea, în același raport UNHCR, se arată că refugiații continuă să întâmpine o serie de impedimente, cum ar fi accesul pe piața muncii, discriminare, bariere lingvistice, ratele scăzute de înscriere a copiilor refugiați în școli. 

Timp de doi ani, de la începutul războiului în Ucraina și până în prezent, atât deciziile luate în țara noastră, cât situarea în vecinătatea frontului, au făcut mult mai vizibilă R. Moldova pe plan internațional, iar în cea mai mare parte este văzută prin filtrul vulnerabilității. Acest fapt s-a tradus inclusiv prin asistența financiară și tehnică primită.

De cealaltă parte, războiul de peste gard reprezintă un constant pericol pentru R. Moldova, ne spune expertul în securitate și apărare.

Din spectrul posibilelor pericole fac parte amenințările hibride, dezinformarea, propaganda, coruperea politică, provocările care ar putea veni din regiune transnistreană sau potențiale destabilizări în autonomia Găgăuză.