Portret de candidat: A treia încercare pentru șefia țării și experiența a două scrutine locale în capitală. Andrei Năstase intră în cursa electorală

Portret de candidat: A treia încercare pentru șefia țării și experiența a două scrutine locale în capitală. Andrei Năstase intră în cursa electorală

Are pregătire în drept, a fost avocat și ministru al Afacerilor Interne al R. Moldova. Totodată, are experiența de candidat în mai multe scrutine. Vorbim de fostul lider al Partidului Platforma Demnitate și Adevăr, Andrei Năstase care, în 2016 și 2020, a mai pretins la funcția de președinte. De această dată, fiind la a treia încercare, merge în luptă în calitate de candidat independent. Tot el a avut și două tentative de fi primar de Chișinău. Aflați mai jos cum s-a derulat experiența politică a lui Năstase, ce avere declară și care sunt controversele în care a fost vizat.

Redactia Agora

Carieră

Andrei Năstase și-a făcut studiile la facultatea de Istorie și Geografie a Universității „Ștefan cel Mare” de la Suceava. Ulterior, a studiat dreptul la Universitatea „Alexandru loan Cuza” de la lași. Își începe activitatea profesională în 1997, în calitate de ajutor de procuror la Procuratura Transporturi din Chișinău. Ulterior, în anul 2000, devine vicedirector al companiei „Air Moldova", funcție pe care a deținut-o timp de doi ani. În 2002, și-a luat licența de avocat, după care și-a deschis propriul cabinet de avocatură. Printre clienții săi se numără oamenii de afaceri Viorel și Victor Țopa, ultimul fiindu-i naș de cununie. 

În 2015, alături de alți lideri de opinie, Năstase a fondat Platforma Civică „Demnitate și Adevăr”. Totul pe fundalul protestelor non-stop, cu trai în corturi, provocate de situația socio-economică din R. Moldova, agravată de „Furtul miliardului”.

...

Evenimentele din 2015

Foto: diez.md

Ulterior, s-a format Partidul Platforma Demnitate și Adevăr, Năstase fiind ales președintele formațiunii politice.

În 2016, decide să-și încerce forțele la alegerile prezidențiale, însă, cu 10 zile înainte de scrutin, se retrage din campania electorală și își anunță susținerea pentru Maia Sandu, pe atunci lidera Partidului Acțiune și Solidaritate.

Doi ani mai târziu, în 2018, candidează la funcția de primar de Chișinău. Ajunge în turul doi al alegerilor locale din capitală unde se confruntă cu Ion Ceban, pe atunci socialist. Potrivit rezultatelor, Năstase a acumulat 52,57% din sufragii. Însă, în urma unei contestații depuse de Ceban, instanța de judecată a invalidat scrutinul. Abia la începutul lunii octombrie 2019, Curtea de Apel și-a anulat încheierea, iar mandatul de primar al lui Andrei Năstase a fost validat. Acesta a renunțat la cele câteva luni de șefie la primărie, urmând alte alegeri locale generale. 

Năstase intră, din nou, în cursă. Și de această dată ajunge în turul doi cu Ion Ceban, însă cedează funcția de primar, cu un rezultat de 47,61% din voturile alegătorilor.

La parlamentarele din 2019, Platforma DA și-a unit forțele cu PAS, formând blocul ACUM. Împreună, au adunat 26 de mandate. În Parlament, s-au format însă două fracțiuni separate.

După câteva luni de activitate în rol de deputat, Năstase a devenit vicepremier și ministru al Afacerilor Interne în Guvernul Sandu, numit împreună cu socialiștii. 

După demiterea Guvernului Sandu, cu voturile democraților și ale socialiștilor, a urmat activitatea de consilier în Consiliul Municipal Chișinău, până în noiembrie 2023.

La scrutinul prezidențial din noiembrie 2020, fiind candidatul Partidului Platforma DA, a obținut 3,26% din voturi. În 2021, a plecat și din partidul pe care l-a fondat.

Avere

Venituri. Potrivit declarației de avere și interese personale, Andrei Năstase declară, pentru anul trecut, un salariu de aproape 54 de mii de lei. Exact aceeași sumă este declarată de soție. Ambele venituri sunt indicate ca fiind de la o companie germană. Mai menționează și o remunerare de circa patru mii de lei pentru servicii acordate Universității „Alexandru Ioan Cuza” de la Iași.

Năstase a primit anul trecut și o indemnizație de 295 de mii de lei de la Primăria Chișinău.

Terenuri. Andrei Năstase are în proprietate mai multe terenuri extravilane, obținute în anii 2010 și 2017, fie prin cumpărare, fie prin donație. Valoarea totală a acestora se ridică la 56 de mii de lei.

Imobile. Politicianul deține mai multe imobile. Printre acestea se numără o casă cu suprafața de 156 de metri pătrați, evaluată cu 2,23 de milioane de lei, care ar fi fost donată în 2014. Un apartament a fost cumpărat în 2009. Are 32 de metri pătrați și este evaluat la 169 de mii de lei.

În 2023, familia Năstase a intrat în posesia unui alt apartament, de 123 de metri pătrați, evaluat cu 670 de mii de euro. Politicianul deține jumătate din proprietate. A mai cumpărat două garaje, care ar costa 20 de mii de euro fiecare.

...

Veniturile familiei Năstase

ANI. Declarația de avere pentru anul 2023

În declarație este trecută și o mașină, fără a fi indicată marca și modelul. Se știe însă că e produsă în 2018 și că ar costa 812 mii de lei. 

Datorii. Năstase declară și două datorii. Împrumuturile de la o bancă comercială au fost luate în 2022 și însumează 916 mii de lei.

Controverse

În aprilie 2000, Năstase a fost numit vicedirector al companiei de stat Air Moldova. În acea perioadă, preşedinte al Administraţiei de Stat a Aviaţiei Civile (ASAC) era Victor Ţopa, nașul său de cununie, scrie Europa Liberă. În același an, compania de stat a fost reorganizată. O companie înregistrată în Germania, Unistar Ventures Gmbh, a preluat 49% din Air Moldova contra sumei de 2,3 milioane de dolari, celelalte 51% fiind deţinute de ASAC.

Guvernarea comunistă a anulat acest contract, iar patronii firmei germane, bănuiți de presă că ar fi fost mandatați de acelaşi Ţopa, s-au plâns la CtEDO. Verdictul Curţii de la Strasbourg a venit la finele lui 2008, obligând Republica Moldova să-i plătească despăgubiri firmei germane de 6,7 milioane de euro. Avocaţii Unistar Ventures Gmbh au fost Vitalie Nagacevschi şi Andrei Năstase.

Năstase a fost avocatul oamenilor de afaceri Viorel și Victor Țopa, cei doi fiind condamnați de justiția din Moldova pentru șantaj, delapidare, spălare de bani și falsificare de documente. Sentința a fost de 10 și, respectiv, 15 ani de închisoare pentru crime financiare. Cei doi spun că ar fi victime ale unor dosare fabricate la indicația fostului lider al PDM, Vlad Plahotniuc.

Este de menționat și acordul încheiat la 21 februarie 2019, prin care membrii Blocului ACUM au semnat angajamentul că, după alegerile parlamentare, nu vor face coaliție cu PSRM, PDM și Partidul Șor. Chiar și așa, Platforma DA a acceptat, în cele din urmă, voturile socialiștilor pentru învestirea Guvernului Sandu.

CONTEXT. Pe 20 octombrie curent, vor avea loc alegerile prezidențiale, odată cu referendumul republican constituțional. Au fost înregistrați următorii candidați: Alexandr Stoianoglo (PSRM), Maia Sandu (PAS), Renato Usatîi (Partidul Nostru), Vasile Tarlev (Partidul pentru Viitorul Moldovei), Irina Vlah (c. independentă), Ion Chicu (PDCM), Andrei Năstase (c. independent), Octavian Țîcu (Blocul Împreună), Victoria Furtună (c. independentă), Tudor Ulianovschi (c. independent) și Natalia Morari (c. independentă).

Acest articol este realizat cu sprijinul Asociației Promo-LEX, din sursele Agenției Statelor Unite pentru Dezvoltare Internațională. Opiniile exprimate mai sus îi aparțin autorului şi nu reflectă neapărat poziția Asociației Promo-LEX și USAID.

...

Promo-LEX ȘI USAID

AGORA

Reacții la acest articol
Spațiu rezervat vizitatorilor Agora.
Un Emoji sau Sticker va îmbogăți acest articol.