DIICOT menționează că, începând din 2022, au fost raportate cel puțin 50 de astfel de incidente în 13 state europene, fiind suspectate ca făcând parte din operațiuni hibride rusești.
Printre acestea se numără acțiuni de spionaj, diversiuni, acte de vandalism, atacuri cibernetice, campanii de dezinformare și trei atacuri asupra infrastructurii subacvatice din Marea Baltică.
De asemenea, procurorii subliniază o schimbare de strategie în modul în care Rusia desfășoară aceste operațiuni. În loc să trimită agenți în statele NATO, Moscova preferă să recruteze colaboratori prin intermediul unor canale anonime de pe Telegram, oferindu-le sume de bani pentru diverse misiuni.
Țări precum Germania, Franța, Marea Britanie, Cehia, Slovacia, Polonia, România, Bulgaria, Estonia, Letonia, Lituania, Finlanda și Suedia au fost afectate de astfel de atacuri hibride.
Deși, în majoritatea cazurilor, nu au existat victime, procurorii atrag atenția că evitarea acestora nu este o preocupare principală a serviciilor de informații ruse.
Potrivit DIICOT, Rusia nu a mai apelat la agenți instruiți, ci angajează persoane fără pregătire specifică, contra unor sume ce variază de la câteva sute la câteva mii de dolari.
Scopul final al acestor atacuri rămâne testarea sistemelor de apărare ale NATO, exploatarea punctelor vulnerabile din infrastructură și suprasolicitarea instituțiilor de securitate din statele occidentale, concluzionează DIICOT.
Acelaș raport relevă că România nu s-a confruntat, în 2024, cu amenințări teroriste directe și nu au fost înregistrate atacuri de acest tip.
În ceea ce privește infracțiunile legate de terorism și securitatea națională, DIICOT a gestionat 94 de dosare. Dintre acestea, patru au fost înaintate instanței, iar 15 persoane au fost trimise în judecată.
Un Emoji sau Sticker va îmbogăți acest articol.