În Republica Moldova, conform calculelor Centrului Parteneriat pentru Dezvoltare (CPD), în baza datelor BNS pentru anul 2024, femeile trebuie să lucreze un număr suplimentar de 58 de zile pentru a ajunge la o sumă echivalentă cu cea câștigată de bărbați.
Totodată, femeile câștigă cu 28.000 de lei mai puțin decât bărbații, având pensii și sporuri mai mici.
De ce se întâmplă asta?
Unul dintre factorii-cheie care influențează diferența salarială este segregarea ocupațională – adică felul în care femeile și bărbații sunt distribuiți în diferite sectoare economice și poziții.
În Republica Moldova, femeile sunt suprareprezentate în domenii precum educația, sănătatea sau asistența socială – sectoare esențiale, dar care sunt și printre cele mai slab plătite. În același timp, bărbații domină industrii mai bine remunerate, cum ar fi tehnologiile informaționale, construcțiile sau energia. Astfel, chiar și atunci când munca este la fel de complexă și necesită competențe avansate, diferența de salarizare persistă.
Autor: Svetlana Andrieș, reprezentantă adjunctă de țară, UN Women
Această segregare începe încă din educație și este influențată de așteptările sociale, care încurajează fetele să aleagă meserii „tradițional feminine”.
În ultimii 10 ani, creăm programe și încurajăm fetele să exploreze domenii tehnice, să le oferim modele de succes în STEAM (știință, tehnologie, inginerie, antreprenoriat, matematică) și să promovăm politici care să susțină accesul egal pe piața muncii.
Autor: Svetlana Andrieș, reprezentantă adjunctă de țară, UN Women
Pe lângă domeniul de activitate, sunt înregistrate diferențe salariale și la nivelul funcțiilor care pot fi ocupate.
În funcțiile de conducere, de exemplu, ratele de ocupare sunt mai mari în rândul bărbaților. Acele posturi sunt, totodată, și mai bine plătite.
Autor: Gheorghina Drumea, jurista CPD și activistă în promovarea modificărilor legislative în domeniul drepturilor omului
Dincolo de aceste aspecte, tratamentul și remunerarea inegală poate fi simțită încă de la angajare, moment în care femeile pot primi oferte de remunerare mai mici decât bărbații.
În plus, de cele mai multe ori, la angajare, o femeie nu este scutită de întrebări precum „ai copii?”, „ești căsătorită?”, „planifici să faci copii?”. De cealaltă parte, acestea nu vor fi adresate unui bărbat.
Un alt factor care stă la baza diferențelor salariale în R. Moldova este legat de lipsa transparenței financiare. Astfel, această lacună nu garantează faptul că pentru aceeași poziție o femeie și un bărbat sunt remunerați la fel, ne explică activista în promovarea modificărilor legislative în domeniul drepturilor omului.
Cu toate acestea, potrivit unui studiu al Organizației Internaționale a Muncii, în R. Moldova, disparitatea salarială de gen este mai mare în rândul persoanelor cu studii superioare.
Cu alte cuvinte, atunci când comparăm bărbații și femeile, care lucrează în aceeași ocupație, de foarte multe ori femeile au niveluri educaționale mai mari decât bărbații.
Cultura patriarhală și normele sociale influențează direct alegerile profesionale ale femeilor, dar și felul în care este percepută și recompensată munca lor.
„De multe ori, femeile sunt văzute mai întâi prin prisma statutului lor familial – ca mame, soții sau fiice, iar doar apoi ca profesioniste. Acest lucru duce la presupuneri greșite despre capacitatea lor de a se dedica 100% carierei sau despre cât timp pot aloca muncii. În realitate, femeile muncesc la fel de mult sau chiar mai mult, însă au și o povară dublă: după orele de serviciu, în mare parte, ele sunt cele care își asumă și majoritatea responsabilităților casnice. Femeile sunt cele care iau cel mai des concediu de îngrijire a copilului. Chiar și după revenirea la muncă, ele se confruntă cu provocări – fie primesc oferte de promovare mai puțin frecvent, fie sunt percepute ca fiind mai puțin dedicate carierei. Un an de pauză poate însemna stagnare profesională timp de mulți ani, pentru că ritmul în care evoluează domeniile este rapid”, explică Svetlana Andrieș, reprezentantă de țară UN Women.
O soluție ar fi încurajarea împărțirii responsabilităților de îngrijire între ambii părinți și promovarea unor politici mai flexibile pe piața muncii.
Avem nevoie de un sistem în care tații să fie mai implicați în concediul de îngrijire a copilului și în care angajatorii să creeze condiții flexibile de muncă pentru părinți. De asemenea, trebuie să lucrăm la schimbarea mentalităților, pentru ca o femeie care revine din concediu de maternitate să nu fie văzută ca o profesionistă cu experiență, reziliență și noi viziuni.
Autor: Svetlana Andrieș, reprezentantă adjunctă de țară, UN Women
Svetlana Andrieș, reprezentantă adjunctă de țară, UN Women
UN Women
Diferența salarială, tradusă în consecințe
Principala și cea mai sesizabilă urmare a inechității salariale este remunerarea pe care o primesc bărbații comparativ cu femeile.
Mai exact, în 2022, anual, femeile din țara noastră primeau în medie cu 25.980 de lei mai puțin decât bărbații, se arată într-o analiză a Centrului Parteneriat pentru Dezvoltare.
Femeia, în aceeași postură sau într-o funcție similară, primește un salariu mai mic decât un bărbat. Acest fapt afectează, inclusiv, demnitatea ei umană și aprecierea ei ca profesionistă.
Autor: Gheorghina Drumea, jurista CPD și activistă în promovarea modificărilor legislative în domeniul drepturilor omului
Diferențele salariale își fac simțit impactul și atunci când vine vorba de sporurile bănești care sunt oferite angajaților.
Există sporuri pe care femeile pot să nu le primească, pentru că au mers mai des în concediu, chiar dacă e unul de îngrijirea copilului. Astfel, într-o măsură, se consideră că ea lucrează mai puțin.
Autor: Gheorghina Drumea, jurista CPD și activistă în promovarea modificărilor legislative în domeniul drepturilor omului
În acel timp, decalajul salarial devine unul dintre motivele pentru care femeile își dau demisia.
Unii angajatori consideră că o femeie nu merită mai mult. Respectiv, unele femei aleg să se lase de job și să-și găsească ceva mai bun. Chiar și așa, persoana este prejudiciată ca profesionistă. În plus, durează și perioada până la găsirea unui alt job.
Autor: Gheorghina Drumea, jurista CPD și activistă în promovarea modificărilor legislative în domeniul drepturilor omului
Gheorghina Drumea, juristă și activistă în promovarea modificărilor legislative în domeniul drepturilor omului
Centrul Parteneriat pentru Dezvoltare
Ulterior, acest decalaj financiar se menține și în cazul pensiilor. În anul 2023, diferență medie dintre bărbați și femei a fost de 7.518 de lei.
De la legislație, la educație și ce putem face?
În R. Moldova, chiar dacă disparitatea salarială de gen s-a redus în ultimul deceniu, în continuare, există mai multe ramuri legislative și sociale care trebuie întărite.
Noi avem un cadru legal destul de bun, la nivel general. Însă, din păcate, încă nu avem o metodologie de evaluare a funcțiilor pentru întreprinderile private, care să arate discrepanța, să arate felul în care sunt cauzele acestei discrepanțe și ce măsuri trebuie realizate pentru a o elimina.
Autor: Gheorghina Drumea, jurista CPD și activistă în promovarea modificărilor legislative în domeniul drepturilor omului
În ultimii ani au fost aprobate un șir de modificări legislative, care au vizat reducerea decalajului salarial de gen. Printre aceste modificări, se numără legea prin care s-au inclus definițiile muncii egale și ale muncii de valoare egală.
În legislație au fost introduse, de asemenea, criterii cu privire la modul de determinare a muncii de valoare egală în conformitate cu criterii de evaluare obiective și neutre din punct de vedere al genului, așa cum este recomandat de Convenția Organizației Internaționale a Muncii. Alte modificări introduse în legislație s-au referit la concediul de paternitate.
Doar existența cadrului legal nu spune încă nimic. Ne va trebui, cel puțin, cinci ani de implementare a acestuia, pentru a vedea dacă sunt schimbări, care sunt acestea, pentru a putea face o evaluare și să știm unde trebuie să intervenim. Ulterior, vom putea face un plan de acțiune.
Autor: Gheorghina Drumea, jurista CPD și activistă în promovarea modificărilor legislative în domeniul drepturilor omului
Dincolo de aspectele legale, educația și informarea sunt alte instrumente care prin care poate fi redusă discrepanța salarială.
Inegalitatea salarială își are rădăcinile în normele sociale și în mentalitatea colectivă, iar pentru a produce schimbări reale, este esențial să intervenim încă din sistemul educațional. Este necesar ca principiile egalității de gen, drepturile egale și împărțirea echitabilă a responsabilităților să fie integrate în procesul de învățare. Schimbarea începe cu fiecare dintre noi - fie că suntem angajatori, angajați, politicieni sau cetățeni preocupați de viitor.
Autor: Svetlana Andrieș, reprezentantă adjunctă de țară, UN Women
Acest material este realizat în cadrul campaniei de informare „Zero diferență, 100% transparență” desfășurată de Centrul Parteneriat pentru Dezvoltare, în colaborare cu UN Women Moldova, cu sprijinul financiar al Suediei și al Biroului de Cooperare al Elveției. Activitățile sunt realizate în susținerea Programului de Accelerare a Egalității de Gen în Republica Moldova în perioada 2023-2026, promovat de Ministerul Muncii și Protecției Sociale.
Un Emoji sau Sticker va îmbogăți acest articol.