Ce prevede proiectul de lege?
În acest proiect de lege „agentul străin” este definit ca fiind orice persoană juridică sau fizică care primește direct sau indirect finanțare externă în proporție de cel puțin 50% din totalul veniturilor anuale și „care desfășoară activități ce influențează viața politică, economică, socială sau educațională din Republica Moldova”.
Mai este precizat faptul că „finanțare externă” reprezintă „orice resursă materială sau financiară primită de la guverne străine, organizații internaționale, persoane fizice și juridice nerezidente”. Iar „activitatea de influență” -„orice acțiune menită să influențeze deciziile politice, legislative, electorale sau să modifice percepția publică asupra unor subiecte de interes național”.
Orice entitate care întrunește criteriile definite (mai sus n.red) este obligată să se înregistreze în Registrul Agenților Străini, gestionat de Comitetul pentru Controlul Influenței Străine. Înregistrarea trebuie realizată în termen de 30 de zile de la primirea finanțării externe.
Autor: Extras din proiectul de lege
Mai mult, materialele publice ale persoanele sau entitățile care vor corespunde criteriilor definite pentru „agenți străini” vor trebui să conțină următoarea mențiune: „această entitate este înregistrată ca agent străin în Republica Moldova”
Printre alte „obligații” care li se vor impune se numără publicarea trimestrială a rapoartelor „privind utilizarea fondurilor externe și activitățile desfășurate”.
Agenții străini nu pot finanța partide politice, candidați electorali sau campanii electorale în Republica Moldova. Nu pot desfășura activități de lobby în favoarea unor interese străine, fără informarea Comitetului. Nu pot să participe la programe educaționale fără avizul Ministerului Educației și Comitetului pentru Controlul Influenței Străine.
Autor: Extras din proiectul de lege
Proiectul mai prevede sancțiuni. Mai cu seamă, lipsa înregistrării în Registrul Agenților Străini se sancționează cu amendă de la 50.000 la 200.000 de lei, iar „nedeclararea finanțărilor externe se sancționează cu blocarea tuturor conturilor bancare și confiscarea sumelor nedeclarate”.
Întreaga activitatea în această ramură urmează să fie gestionată de Comitetul pentru Controlul Influenței Străine.
Comitetul are următoarele atribuții: administrarea Registrului Agenților Străini, monitorizarea conformității activităților agenților străini, aplicarea sancțiunilor pentru încălcări ale prezentei legi, emiterea rapoartelor anuale privind influența străină în Republica Moldova (...) În cazul unor încălcări, Comitetul poate dispune avertisment scris, aplicarea de amenzi, suspendarea activității pentru până la șase luni, dizolvarea entității prin hotărâre judecătorească.
Autor: Extras din proiectul de lege
Cum explică autorii inițierea proiectului de lege?
După cum este menționat în documentul înregistrat în Parlament, scopul proiectului de lege „privind statutul agenților străini în Republica Moldova” este să asigure „transparența activităților desfășurate de persoane juridice și fizice care primesc finanțare din surse externe și care participă la procesele politice, economice, sociale sau educaționale din Republica Moldova”.
În ultimele decenii, Republica Moldova s-a confruntat cu o serie de provocări legate de influența externă în domenii esențiale, precum politica, mass-media, educația și societatea civilă. Deși cooperarea internațională și sprijinul extern rămân elemente importante pentru dezvoltarea țării, este esențial să existe garanții clare că aceste resurse financiare sunt utilizate în mod transparent și în conformitate cu interesele naționale.
Autor: Extras din nota explicativă a proiectului de lege
Extras din nota explicativă a Proiectului de lege
Parlamentul R. Moldova
Menționăm că inițiatoarea proiectului este deputata Diana Caraman, iar printre autori se numără și alți parlamentari din Blocului Comuniștilor și Socialiștilor - Constantin Starîș, Inga Sibova, Nicolai Rusol, Valeriu Muduc, Vladimir Voronin.
Inițiativă „neinspirată”, cu criterii „abuzive”. Reacțiile experților
Centrul de Resurse Juridice din Moldova (CRJM) spune că proiectul contravine atât legislației Uniunii Europene, cât și Constituției Republicii Moldova, motiv pentru care „inițiativa nu are nicio șansă să treacă”. Declarația a fost făcută, pentru AGORA, de președintele organizației, Ilie Chirtoacă.
Considerăm inițiativa complet neinspirată și lipsită de fundament, scoasă din instrucțiunile rusești de limitare a activității organizațiilor societății civile. Mai mult, inițiatorii nici măcar nu s-au obosit să ofere o justificare solidă în nota informativă — secțiunea cinci (obligatorie) - cu privire la concordanța actului cu legislația UE - aceasta a fost lăsată fără argumentare.
Autor: Ilie Chirtoacă, președintele CRJM
În același timp, expertul WatchDog în politici publice și securitate, Andrei Curăraru, explică, pentru AGORA, faptul că, în acest proiect de lege, definiția „agentului străin” este una foarte vagă.
Imaginați-vă o profesoară din Republica Moldova care primește bani de la copiii de peste hotare și care ar putea să fie cu dublă cetățenie sau cu cetățenie străină. Cade sau nu sub incidența acestei legi? Formularea e atât de vagă încât include practic orice ONG, instituție academică sau chiar organizație culturală în care se desfășoară activități de informare sau dezbatere publică. Criteriile pe care sunt puse bazele acestei lege sunt abuzive și nu reflectă scopul activității, dar reflectă doar finanțarea.
Autor: Andrei Curăraru, expert WatchDog în politici publice și securitate
Un alt element, prevăzut în proiectul de lege, este obligația de autodenunț și etichetarea de „agent străin”.
Acest fapt emită, practic cuvânt cu cuvânt, ceea ce se întâmplă în Georgia și în Federația Rusă. Etichetarea obligatorie amintește de stigmatizare. Este o metodă de a discredita mesajul, adică oamenii vor avea mai puțină încredere în astfel de agenți străini, considerând că ei nu scriu ceva opinii proprii, dar scriu opinii inspirate din exterior,
Autor: Andrei Curăraru, expert WatchDog în politici publice și securitate
Comitetul de Control ar putea deveni „un instrument politic de control și represiune”, iar asta pentru că nu sunt prevăzute criterii clare de selecție al acestui comitet, care să garanteze independența, spune Curăraru.
Este o entitate care va avea atribuții de investigare, sancționare și dizolvare. Asta ar trebui să fie realizat în instanța de judecată, dar nu de un comitet administrativ. Asta este încă o sursă de potențial abuz și control politic. Sancțiunile prevăzute de proiectul de lege sunt disproporționate. Desființarea organizațiilor pe baza calificării de „agent străin” încalcă principiul de libertate de asociere, garantat de CEDO. De exemplu, un ONG sau o persoană fizică care primește donații de pe hotare, care nu va menționa în materialele sale că este agent străin, ar putea să fie lichidată pentru că așa decide acest Comitet. Astfel de decizii trebuie luate în instanța de judecată. Excluderea așa-numiților agenți străini din programele educaționale, în general, este împotriva și a Cartei ONU, dar și a CEDO.
Autor: Andrei Curăraru, expert WatchDog în politici publice și securitate
Mai mult, modelul legislativ pretinde a fi inspirat din legislația SUA, Australia, Israel, Franța și Germania.
De cealaltă parte, expertul în politici publice și securitate spune că această mențiune este un „fals”, mai ales „pe aspectele legate de finanțare și de implicare în educație”.
Criteriul de finanțare nu stă la baza legii din SUA, unde trebuie demonstrat faptul că agentul străin acționează în interes străin. Adică dacă ai primit un grant ca să faci o operă de artă, un film documentar sau ceva de tipul ăsta, asta nu înseamnă că reprezinți interesul străin. Înseamnă că ai primit o finanțare externă.
Autor: Andrei Curăraru, expert WatchDog în politici publice și securitate
Dodon: „Legea privind agenții străini, angajament politic al socialiștilor”
În luna februarie curent, liderul Partidului Socialiștilor (PSRM), Igor Dodon, a declarat că adoptarea unei legi privind „agenții străini” va fi angajamentul politic al formațiunii pe care o conduce, în cazul în care vor ajunge la guvernare, în urma parlamentarelor din toamna anului 2025.
La acel moment, socialistul nu a oferit detalii despre ce ar presupune această lege, doar a ținut să sublinieze că „organizațiilor nonguvernamentale li se va interzice să se ocupe de politică”.
Adoptarea legii privind „agenții străini”, după exemplul SUA, al multor țări din UE, al Georgiei și al altor state, va deveni un angajament politic al PSRM, inclusiv în platforma noastră electorală. Organizațiilor nonguvernamentale li se va interzice să se ocupe de politică.
Autor: Igor Dodon, președintele PSRM
Exemplul Georgiei
La 14 mai 2024, Parlamentul Georgiei a aprobat proiectul de lege privind „agenții străini” în a treia lectură. Acesta recunoaște drept agenți de influență străină organizațiile non-profit și mijloacele de informare în masă ale căror venituri anuale provin în proporție de peste 20% din fonduri străine.
Organizațiile vor fi obligate să se înregistreze ca agenți și să depună o declarație financiară anuală. În caz de încălcare, acestea vor fi sancționate cu o amendă de 25.000 lari georgieni (aproximativ 9.500 de dolari).
Proiectul de lege „privind înregistrarea agenților străini” prevede nu numai răspundere administrativă, ci și penală. Orice persoană fizică sau juridică care dispune de fonduri străine ar trebui să se înregistreze ca „agent străin”.
CITEȘTE ȘI: De ce s-a răsculat Tbilisi. Explicăm ce prezintă legea „agenților străini”, retrasă peste două zile de la adoptare în prima lectură
„Legea va fi folosită pentru a discredita organizațiile societății civile și activiștii și pentru a crea o bază legală de control al ONG-urilor”, a declarat David Afrasidze, profesor la Universitatea de Stat Ilia din Georgia, unul dintre cei 29 de experți georgieni și străini intervievați de Georgian Policy Institute.
Mai mult, în iulie 2024, aderarea Georgiei la Uniunea Europeană a fost „oprită” în mod oficial. Decizia a fost un răspuns la adoptarea de către parlamentarii georgieni a controversatei legi a „agenților străini”.
Cred că prezentarea acestui proiect, încă înainte de alegerile parlamentare din Republica Moldova, are scop pregătirea unui scenariu similar. Un scenariu în care Bruxelles-ul ar fi forțat să renunțe la negocierile cu Republica Moldova din cauza legislației nedemocratice. Astfel de proiecte sunt un fel de proxy pentru a spune că noi nu mai vrem integrarea europeană, mai degrabă decât a lupta cu societatea civilă. Nu există nici un Guvern considerat democratic care luptă cu societatea civilă sau încearcă să o reglementeze prohibitiv, așa cum vedem în acest proiect legislativ.
Autor: Andrei Curăraru, expert WatchDog în politici publice și securitate
Un Emoji sau Sticker va îmbogăți acest articol.