Stamate a menționat că scopul legii amnistiei era de „a oferi o șansă tuturor categoriilor de condamnați, cu accent pe cele mai vulnerabile”. În ceea ce privește detenția pe viață, deputata a spus că mulți dintre acești deputați au peste 70 de ani și au executat peste 30 de ani de pedeapsă. „Sunt ei un pericol eminent pentru societate”, întreabă Stamate.
Stamate a subliniat că aplicarea legii nu este automată. Atât legea amnistiei, cât și Codul Penal prevăd că eliberarea condiționată sau reducerea termenului de pedeapsă nu se aplică în mod automat. Administrația Națională a Penitenciarelor poate face propunerea către instanța de judecată, care are discreția de a decide dacă un anumit condamnat merită sau nu să fie eliberat înainte de termen.
Cu referire la procedura legislativă, deputata a afirmat că aceasta a fost „total transparentă”. Ea a detaliat că proiectul legii amnistiei a fost aprobat în două lecturi, cu vot unanim, atât din partea guvernării, cât și a opoziției. A fost dezbătut în audieri publice și a primit avize pozitive de la Ministerul Justiției, expertiza anticorupție al CNA și, ulterior, a fost verificat de Curtea Constituțională. Mai mult, formularea cu privire la deținuții pe viață a fost modificată în lege pentru lectura a doua exact așa cum a propus Ministerul Justiției, explică Stamate.
Prima modificare a venit ca și propunere de la autoritățile care implementau legea, Ministerul Justiției și Administrația Națională a Penitenciarului. Și a vizat operarea mai multor modificări, care urmau să excludă deficiențele sau prevederile interpretabile, însă, Stamate spune că „acest amendament nu este de fapt un amendament”, ci este un proiect de lege, votat în două lecturi, unanim de toți deputații prezenți. Necesitatea evaluării implicării psihologului nu a fost exclusă, fiind în continuare prezentă în aliniatul 1 al legii, care se aplică tuturor categoriilor de condamnați.
Următoarea modificare presupune excluderea sintagmei „cu condiția riscului de recidivă” din articolul 7. Asta, deoarece această prevedere se contrazice cu prevederea din articolul 1 „cu condiția riscului de recidivă mediu sau redus”.
Astfel, evaluarea riscului de recidivă a rămas intactă în capitolul 1 al legii și se aplică tuturor categoriilor de deținuți, menționează Stamate. Ultima modificare, de natură tehnică, ținea de introducerea la capitolul 7, pe lângă termenul de reducere a pedepsei, a termenului de comutare a pedepsei. Asta, deoarece, Codul Penal în articolul 107 folosește anume termenul de comutare, adică schimbare a pedepsei de detențiune pe viață cu pedeapsa de detențiune de 30 de ani. „Acest lucru este logic pentru că un deținut pe viață nu-i poți reduce cu un anumit număr de ani termenul pe viață”, menționează deputata.
Aceste două modificări au fost făcute sub formă de amendamente și integrate în proiecte de legi care vizau modificări la Codul Penal. Stamate recunoaște că a semnat ambele amendamente, pentru că nu era nimic dubios sau problematic la acele modificări, fiind propuse de instituțiile care implementau acea lege. Totodată, toate amendamentele au fost publicate pe pagina Parlamentului, au fost transmise deputaților din Comisia Juridică și au fost examinate în Comisie, zice deputata.
Mai mult, Stamate neagă că amendamentele au fost înregistrate cu o zi înainte de votare.
„De fapt, problema reală în tot acest subiect este implementarea legii”. La începutul anului 2023, Stamate declară că a fost sesizată în cadrul unei discuții cu conducerea statului despre faptul că Procuratura Generală ar fi avut anumite întrebări cu privire la aplicarea legii față de deținuții pe viață. Solicitarea în adresa lui Stamate și a instituțiilor de drept vizate a fost să examineze minuțios situația la acea etapă și să vadă dacă sunt careva riscuri de implementare. În acest sens, la Parlament a fost convocată o ședință cu conducerea Procuraturii Generale, Serviciul de Informații și Securitate, Administrația Națională a Penitenciarului. Ulterior ședinței, ANP a prezentat o informație detaliată cu privire la toți deținuții de la penitenciarul Rezina. Această informație a fost transmisă în adresa Procurorului General și a SIS, cu solicitarea să se expună și prin prisma informațiilor pe care le dețin ei, iar dacă este necesar, să se intervină cu anumite modificări, menționează Stamate. „Nu a revenit nimeni, iar în discuțiile de la telefon au spus că nu au văzut necesitatea modificării legii”.
Ceea ce ridică întrebări nu este nici legea, nici prevederile, ci aplicarea acestei legi de către ANP și instanțele de judecată. Urmează să fie verificat minuțios cum au fost evaluați deținuții din perspectiva caracteristicii pozitive acordate unor deținuți cu profil problematic. Vreau să menționez că SIS are o direcție care este specializată în monitorizarea grupărilor criminale organizate și au sarcina să monitorizeze inclusiv grupurile criminale din cadrul penitenciarelor. Întrebarea mea este către ei, dacă au știut, de ce au tăcut, sau dacă nu au tăcut, pe cine au informat și ce au făcut cei care au fost informați.
Autor: Olesea Stamate, deputată în Parlament
CONTEXT: Mai multe persoane, condamnate la detenție pe viață pentru mai multe crime, au fost eliberate din penitenciar în urma unor modificări legislative aprobate de Parlament.
Olesea Stamate, autoarea amendamentelor, a fost exclusă din Partidul Acțiune și Solidaritate. Ulterior, Stamate a declarat că toate acțiunile sale au fost „corecte și legale”.
Ulterior, Parlamentul a modificat de urgență legea, astfel încât persoanele condamnate la detenție pe viață să nu mai poată beneficia concomitent de comutarea pedepsei pe amnistie și de liberare condiționată.
În cele din urmă, Procurorul general a sesizat Curtea Constituțională cu privire la legea amnistiei pentru a examina constituționalitatea modificărilor aduse Legii.
Un Emoji sau Sticker va îmbogăți acest articol.