Satoshi, la Bruxelles: Extremele sunt nocive, ele duc spre radicalism, duc spre atitudini prea toxice, aproape de violență, de excludere

Așa s-a întâmplat simbolic, să fim în capitala cu majoritatea instituțiilor europene de Ziua Europei. Vrem să felicităm atât compatrioții noștri, cât și toată lumea din Europa, cu ocazia Zilei Europei și cu ocazia Zilei victoriei asupra fascismului. Și aș vrea să punctez asupra la asta. Eu vreau să lupt întotdeauna împotriva stigmatizării anumitor noțiuni, termeni, atât dintr-o tabără, cât și din alta. Extremele sunt nocive, ele duc spre radicalism, duc spre atitudini prea toxice, aproape de violență, de excludere. Și eu tind să cred că adevărul e tot timpul la mijloc. Nu vreau să exclud nici partea asta de victorie asupra fascismului, care, din păcate, se asociază deodată cu regimuri totalitare, cu comunism, cu URSS și așa. Și, în același timp, nu vreau să mă duc nici în extrema cealaltă de „deni pobedî” și nu vreau nici să-l neg, dar, evident, că nu vreau să neg ideea că avem o zi a Europei. S-a întâmplat victoria și eu cred că victoria asupra fascismului a dat naștere unei Europe libere de care noi putem să ne bucurăm. 

Eu cred că oamenii toți care au decedat, din păcate, în timpul celui de-al doilea război mondial, au făcut posibilă ca noi după asta să ne bucurăm de o Europă liberă. Cred că ăsta a fost un preț imens, absurd, dar prețul ăsta a făcut posibilă ca noi să avem după asta o perioadă lungă de pace în care lumea a înțeles că războiul este un lucru nociv, inclusiv cel de azi, absolut inutil. Și uite că de bine, de rău, timp de vreo 70-80 de ani, lumea poate circula liniștit prin Europa, se eliberează tot felul de stereotipuri și atunci eu aș vrea să unesc aceste motive și spun că efortul comun, sacrificiul comun împotriva fascismului, împotriva extremelor, au făcut posibil faptul ca noi după asta să avem o zi a Europei libere, de care ne putem bucura și aș vrea ca noi toți putem prețui și păstra pacea, și libertatea, și valorile democratice. Tocmai pentru asta nu vreau să stigmatizeze și să ducă în extreme atitudini despre una și despre alta, că noi nu suntem cu nimic mai democrați și mai europeni atunci când sărim cu gura toxic și violent peste credourile altcuiva.

Noi suntem un stat multinațional. Așa s-a întâmplat de-a lungul istoriei că teritoriul ăsta care azi se numește Republica Moldova a fost pe-o parte și pe alta întors, populat și răspopulat și depopulat. Asta e realitatea din ziua de azi. Ea este cum este. Ea nu-i nici rea, nici bună. Ea este. E aiurea să o negăm și e aiurea să ne apucăm să facem „Noi suntem Moldova din totdeauna”. Suntem cum suntem. Trebuie să ne acceptăm că noi suntem un stat multinațional. Trebuie să ne împăcăm. Și, probabil, ideea de integrare europeană, în paranteză, ideea de a trăi mai bine în locul în care trăim, ar putea fi, pentru toți, ideea comună, care ne-ar mișca într-un efort comun. Acum, o parte o înțelege, altă parte nu o înțelege. Că n-aș vrea să spun că o împărtășește. Eu cred că oamenii care nu împărtășesc nu o înțeleg în primul rând.

Noi astăzi am unit lumea prin muzica noastră, fiindcă astăzi era lume de pe un plan politic și alt plan politic, eu sunt sigur de aceasta și noi cumva prin muzică am încercat astăzi lumea, ceea ce ne-a reușit.