„Este o decizie suverană a UE, care presupune permiterea exportului din UE a diferitor tipuri de deșeuri, cu valoare economică, pentru a fi valorificate prin reciclare și producerea de alte mărfuri, în țările cu care aceasta are relație comercială și permit importul de anumite categorii de deșeuri, conform legislației naționale a fiecărei țări”, au declarat redacției reprezentații ministerului. 

La 28 ianuarie, Ministerul Mediului a venit cu mai multe precizări privind regimul de export a deșeurilor din Uniunea Europeană în Republica Moldova. Atunci, autoritățile spuneau că la baza blocării exporturilor de deșeuri metalice era o eroare tehnică. 

În primăvara anului 2019, în procesul de completare a listei țărilor în care UE poate exporta deșeuri, făcut la comanda Comisiei Europene, experții internaționali ar fi admis o eroare și nu ar fi inclus excepțiile de import prevăzute în legislația națională, în regulamentul Comisiei Europene. 

Menționăm că principalul beneficiar al importului de metale uzate în Republica Moldova este Uzina Metalurgică de la Rîbnița, care asigură economia regiunii transnistrene. 

La 27 ianuarie curent, Promo-LEX a emis o declarație în care a afirmat că regretă declarația prim-ministrei Natalia Gavrilița privind presupusul interes al Republicii Moldova în reluarea importului de fier vechi pentru uzina metalurgică din Râbnița, în condițiile evitării abordării problemelor și a cazurilor grave de încălcare a drepturilor omului în regiunea transnistreană.

Ulterior, Gavrilița a negat acuzațiile Promo-LEX menționând că situația este mult mai complexă și că menținerea interdicției în cazul uzinei de la Râbnița, ar duce la includerea Moldovei într-o listă neagră.