Publicația economică scrie că la începutul lunii martie, SUA și aliații său au începtu să adopte o serie lungă de sancțiuni împotriva Rusiei, în timp ce președintele american Joe Biden declara de la Casa Albă că își dorește să administreze „o lovitură puternică mașinăriei de război a lui Putin”.
Cu toate acestea, „mașinăria lui Putin”, continuă să facă ravagii în Ucraina chiar și după 100 de zile de lupte intense, iar fondul de război al Rusiei se îmbogățește tot mai mult pe seama exporturile de petrol, un combustibil care doar în acest an s-a scumpit cu circa 50% și se vinde la cel mai mare preț din ultimii 13 ani.
Venituri mai mari, în ciuda sancțiunilor
Previziunile Bloomberg arată că veniturile din vânzarea de petrol și gaz ar putea crește în acest an până la un total de 285 miliarde de dolari, ceea ce ar reprezenta o creștere cu 20% față de cele 235,6 miliarde de dolari care au intrat în bugetul Kremlinului anul trecut. Alături de alte resurse energetice vândute, veniturile Kremlinului ar putea atinge cifra de 300 de miliarde de dolari, ceea ce ar putea compensa până și valoarea rezervelor valutare ruse blocate în străinătate.
O mare parte din această creștere a veniturilor Moscovei poate fi pusă pe seama UE și a dependenței țărilor de pe continentul european de exporturile de energie din Rusia, potrivit Business Insider.
Datele oficiale arată că UE importă în jur de 40% din necesarul de gaze naturale din Rusia, iar în anumite țări, precum Germania, ponderea este una și mai mari, fiind dependente de combustibili fosili, fapt ce impune o perioadă mai lungă de timp și investiții mari pentru a ieși din această situație.
De altfel, Europa este un importator esențial de energie pentru Rusia: 50% din exporturile Moscovei de țiței și 75% din cele de gaze naturale s-au îndreptate spre statele europene în 2021, potrivit datelor Administrației SUA pentru Informații Energetice.
39 de miliarde de euro date Moscovei, de la începutul războiului
În primele două luni ale războiului din Ucraina, UE a rămas „de departe” cel mai important client pentru exporturile de fosili rusești, conform unui raport publicat în aprilie de Centrul de Cercetare pentru Energie și Aer Curat, în care se arată că blocul comunitar a plătit Moscovei 39 de miliarde de euro.
Cel mai mult a plătit Germania - 8,3 miliarde de euro, urmată de Olanda cu 6 miliarde de euro, iar pe locul trei s-a clasat Italia cu 4,3 miliarde de euro.
Astfel, sancțiunile occidentale par să nu fi lovit veniturile Moscovei atât de puternic pe cât a fost intenția celor care le-au adoptat, unul din motive fiind și faptul că UE a continuat să importe combustibili fosili din Rusia, arată raportul CCEAC.
„Exporturile de combustibili fosili sunt ceea ce au făcut posibilă expansiunea militară a Rusiei și agresiunea ei brutală împotriva Ucrainei”, se arată în raport.
De cealaltă parte, organizația de cercetare a recunoscut că UE depune eforturi în vederea stabilirii unor noi obiective în procesul de tranziție al Europei spre sursele de energie curată în încercarea de a scăpa de importurile din Rusia, dar a menționat că aceste acțiuni nu sunt o soluție pe termen scurt. Spre exemplu, la 25 martie, ministrul german al economiei, Robert Habeck a anunțat că țara sa va renunța la gazul rusesc abia din 2025.
„Acești pași vor oferi un înlocuitor pentru combustibilii fosili rusești pe următorii ani, dar nu au niciun efect practic împotriva veniturilor din exporturile de combustibili fosili pe termen scurt”, potrivit CCEAC.
Recent, UE a anunțat adoptarea celui de-al șaselea pachet de sancțiuni contra Rusiei, care ar urma să interzică până la 90% din importurile de petrol și produse petroliere din Rusia, cu o perioadă de tranziție pentru implementarea acestei interdicții de până la opt luni.
Un Emoji sau Sticker va îmbogăți acest articol.