Vitalie Săcară este un tânăr antreprenor din Moldova. Nucul bătrân din curtea părinților l-a determinat să înceapă în țara noastră o activitate care acum câțiva ani părea din domeniul fantasticului. Pentru a curăți de insecte crengile inaccesibile, Vitalie s-a gândit că l-ar putea ajuta o dronă. Așa a început afacerea sa în domeniul agriculturii digitale.
„Noi prestăm servicii pentru fermieri. Când am început eram pioneri în acest domeniu și 99% dintre firme nu știau deloc despre această tehnologie. O considerau ceva din domeniul fantastic și mai degrabă făceau haz. Suntem unici prin faptul că după ploi tehnica pe roți nu poate intra pe câmp, iar pentru drone, e clar, probleme nu-s”, explică antreprenorul.
Digitalizarea agriculturii de acasă, în fașă?
Totuși, digitalizarea agriculturii din țara noastră pare să fie un concept încă destul de tânăr.
„Sapa va persista ca un instrument în mințile oamenilor încă mult timp. Cei mici, care nu au putere economică vor utiliza unele instrumente rudimentare”, spune expertul IDIS-VIITORUL, Viorel Chivriga.
Autor:
Secretarul de stat de la Ministerul Agriculturii, Dezvoltării Regionale și Mediului, Sergiu Gherciu, recunoaște, de asemenea, că digitalizarea agriculturii reprezintă încă un plan de dezvoltare pentru autorități:
„Sunt istorii de succes, sunt agricultori care le utilizează, dar cred că încă nu am ajuns la o etapă suficientă pentru a spune că agricultorii pe deplin utilizează tehnologiile informaționale. Oamenii se învață unul de la altul, noi încercăm să promovăm acest concept de digitalizare, de utilizare a tehnologiilor informaționale în acest proces. Este important ca noi să-i ghidăm corect cum să le utilizeze. Nu e destul să ai dronă ca să te dezvolți agricultura. Trebuie să știi cum s-o utilizezi”, susține Gherciu.
În timp ce Viorel Chivriga susține că instituțiile statului lucrează destul de puțin pentru a digitaliza agricultura din Moldova, secretarul de stat de la MADRM, Sergiu Gherciu, recunoaște că în pofida istoriilor de succes și a numărului în creștere a agricultorilor care utilizează în munca lor tehnologiile informaționale, țara noastră nu a ajuns încă la o etapă suficientă pentru a se putea lăuda cu progrese remarcabile la acest capitol.
„Oamenii se învață unul de la altul, noi încercăm să promovăm acest concept de digitalizare, de utilizare a tehnologiilor informaționale în acest proces. Este important ca noi să-i ghidăm corect cum să le utilizeze. Nu e destul să ai dronă ca să te dezvolți agricultura. Trebuie să știi cum s-o utilizezi”, a spus Gherciu.
Primii pași, primele eșecuri...
Primul pas a fost făcut, explică funcționarul. Astfel, agricultorii care vor decide să integreze dronele în activitatea lor vor putea beneficia de subvenții din partea statului:
„Este o premieră și vom subvenționa până la 50% dar nu mai mult de 200.000 de lei. Este un pas important și agricultorii care vor încerca vor fi stimulați să dezvolte tot ciclul de utilizare a tehnologiilor informaționale”.
Autor:
Pe de altă parte, expertul IDIS-VIITORUL, Viorel Chivriga semnalează o altă problemă majoră care pune piedici dezvoltării armonioase a agriculturii de acasă și anume - lipsa resurselor umane. Sondajele arată că moldovenii sunt din ce în ce mai puțin interesanți de viața de la sat, chiar dacă un nou curent care susține agricultura ecologică pare să prindă formă și conținut, în special în rândul tinerilor.
Șefii de la Agricultură consideră că pe lângă instrumente digitale care să le simplifice munca fermierii ar trebui să aibă, de asemenea, acces la date de referință, dar și să fie onești atunci când raportează pentru stat anumite cifre.
„Agricultorul trebuie să aibă date la îndemână, cele mai noi, pentru a putea lua decizii. Să vadă câți fertilizanți să utilizeze într-un proces sau altul, cât combustibil, ce forță de muncă trebuie să utilizeze, când să o utilizeze. O sumedenie de variabile care îl ajută să ia o decizie cât mai rațională ca să fie în primul rând profitabil în ce face pentru că fără venit, fără profit, agricultura nu trebuie să existe”, spune Gherciu.
Pământurile noastre - ciorpârțeala lor...
Conform datelor publicate în Cadastrul funciar, aprobat de Guvernul de la Chișinău, la 1 ianuarie 2021, suprafața totală a terenurilor cu destinație agricolă din Republica Moldova este de 2129,5 mii de hectare. Aproape jumătate dintre acestea se află în proprietate privată. Adică aproximativ jumătate dintre terenurile țării sunt gestionate de firme, societăți pe acțiuni și societăți cu răspundere limitată.
Potrivit aceleiași surse, suprafața terenurilor irigate constituie 217,94 mii de hectare. Comparativ cu situația din anul 2020, se constată o diminuare a fondului de rezervă cu 41,24 mii de hectare, în urma excluderii terenurilor ocupate de construcții și anexe a fostelor unități agricole.
Terenurile proprietate publică a statului constituie 783,87 mii ha, cele ale unităților administrativ-teritoriale – aproape 700 mii ha, iar terenurile aflate în proprietate privată ocupă o suprafață de peste 1901,5 mii ha.
Între timp, în lume...
La scară largă, mondială, agricultura nu stă pe loc. Savanții găsesc noi și noi metode pentru a inova acest domeniu. Astfel, sustenabilitatea devine un principiu de bază pentru companiile tinere, iar digitalizarea activității fermierilor, prin furnizarea platformelor de management și sistemelor de monitorizare în câmp, capătă tot mai multă valoare.
De exemplu, pentru obținerea mai multor informații și pentru un mai bun control al consumului de apă pe teren, a fost creat instrumentul SmartWatering, care folosește senzorul pentru a automatiza procesul de irigare, pe baza condițiilor climatice și tipului de sol.
O altă tendință care ia amploare în sectorul agricol ține de sustenabilitate și se referă la reducerea substanțelor chimice pentru activitățile de creștere sau cercetarea pentru a găsi alternative la cele mai des utilizate produse chimice. De exemplu, Nitroterra este capabil să ofere clienților biofertilizatori personalizați, creați pe baza datelor de analiză a solului.
Iar la noi, pentru a conecta agricultura cu soluțiile inovatoare, Technovator în parteneriat cu Organizația Națiunilor Unite pentru Agricultură și Alimentație în Republica Moldova (FAO) și proiectul „Tekwill” a lansat „Laboratorul de inovații AgTech” – un program care vine să susțină accelerarea procesului de digitalizare a agriculturii, prin combinarea instrumentelor digitale în ramura agricolă, pentru a crește eficiența și pentru a spori competitivitatea sectorului. „Laboratorul de inovații AgTech” va fi implementat în perioada noiembrie 2021- aprilie 2022.
Programul își propune să contribuie la accelerarea inovației în agricultură și industrie alimentară, prin combinarea instrumentelor IT în ramura agricolă, în vederea creșterii eficienței și a sporirii competitivității.
Un Emoji sau Sticker va îmbogăți acest articol.