După Marea Adunare Națională, peste două zile, pe 29 august 1989 se deschid lucrările celei de-a XIII sesiuni a Sovietului Suprem din RSSM, care durează până pe 1 septembrie. În rezultatul unor intense dezbateri avute cu oponenții din Sovietul Suprem, deputații românofoni reușesc să impună limba română ca limba de stat și adoptarea alfabetului latin.

Discuțiile cele mai aprinse din Sovietul Suprem au loc pe 31 august, cand se votează și cea mai mare parte a legislației privitoare la limba de stat și alfabet. Ulterior, ziua de 31 august este declarată sărbătoare națională în Republica Moldova.

Până atunci, moldovenii foloseau alfabetul chirilic cu o serie de modificări precum introducerea literei speciale pentru sunetul „Ge” și „Gi” în alfabetul folosit în RASSM.

Sărbătoarea

Sărbătoarea a început sa fie celebrată în 1990 (la un an de la evenimentul istoric), sub numele de „Limba noastră cea română” sau „Ziua limbii române”. În 1994 guvernul agrarian, a decis schimbarea denumirii inițiale în „Limba noastră”, modificare determinata de prevederile art.13 din Constituția Moldovei.

În 2004 Parlamentul a decis comasarea sărbătorii cu Ziua Independenței, comasare care nu a mai avut loc. De la venirea administrației liberale în fruntea municipiului Chișinău, sărbătoarea și-a recăpătat numele de „Limba noastră cea română”, cel puțin în capitala republicii.

Astăzi conducerea țării va depune flori la busturile scriitorilor de pe aleea clasicilor și vor participa la diferite evenimente dedicate acestei sărbători.

Româna vs moldovenească

Deși în Constituția Republicii Moldova la articolul 13 este menționată limba moldovenească drept limbă de stat, în declarația de Independență este menționată limba română ca limbă vorbită pe teritoriul țării.

Printr-o decizie din iarna lui 2013 luată de Curtea Constituțională statuat că, în cazul existenţei unor divergenţe între textul Declaraţiei de Independenţă şi textul Constituţiei, textul constituţional primar al Declaraţiei de Independenţă prevalează. „Declaraţia de Independenţă a Republicii Moldova face corp comun cu Constituţia, fiind textul constituţional primar şi imuabil al blocului de constituţionalitate”.

Preşedinţia Republicii Moldova a argumentat că denumirea ştiinţifică a limbii de stat în Republica Moldova este un lucru cert, subliniind că "naţiunea română este organizată în două state româneşti - România şi Republica Moldova". Potrivit Academiei de Ştiinţe a Moldovei, limba de stat (oficială) a Republicii Moldova este limba română, iar sintagma "limba moldovenească, funcţionând pe baza grafiei latine" din Articolul 13 alin. (1) al Constituţiei poate fi echivalată semantic cu limba română.