După esenţa şi natura lor, compensaţiile prevăzute pentru angajaţii din sectorul public, beneficiari ai programului ”Prima casă”, sunt similare „compensaţiilor nominative” de la buget. Asemenea compensaţii au existat până în 2012, dar au fost eliminate la insistenţa Fondului Monetar Internaţional, fiind considerate „utilizare ineficientă a resurselor bugetare” şi substituite cu ajutorul social oferit anumitor categorii de populaţie.

Potrivit experților Transparency International Moldova, oferirea compensaţiilor beneficiarilor de credite în programul „Prima casă 2” amplifică riscurile de corupție în serviciul public, împiedică funcţionarea sistemului avertizorilor de integritate, angajaţii - beneficiari ai programului, astfel, fiind impuşi să manifeste loialitate faţă de conducători, chiar şi în cazul când li se va impune un comportament care contravin interesului public.

În studiul prezentat, se menționează că aprobarea regulamentului ar putea crea premise pentru scindarea populaţiei în două tabere: prima - persoanele care vor plăti pentru propriul imobil şi, prin impozite, pentru imobilul beneficiarului acestui program, şi a doua - beneficiarii de compensaţii care nu vor achita impozitele pe aceste sume, dar se vor bucura de aceeaşi calitate a serviciilor de stat, inclusiv medicale, sociale, educaţionale, etc.

Potrivit experților, proiectul creează condiţii de discriminare a angajaţilor din sectorului public - beneficiari de compensaţii cu angajaţii din alte sectoare care nu vor beneficia de atare compensaţii, deşi vor contribui integral la formarea veniturilor bugetului. Vor fi create premise şi pentru discriminarea angajaţilor din sistemul bugetar care au luat deja credite ipotecare anterior, în baza altor formule de creditare ipotecară, decât „Prima casă 2”.

Având în vedere că beneficiarii de compensaţii în cadrul programului vor fi atraşi în proiect pe o perioadă de 25 ani, perspectivele de creştere în carieră a acestora, inclusiv de eventuală migrare a lor în alte sectoare, vor fi limitate, spun specialiștii. Din aceleaşi considerente, proiectul va limita perspectivele beneficiarilor de a-şi îmbunătăţi ulterior condiţiile de trai.

În raport se mai menționează că programul „Prima casă 2” ar putea periclita serios regulile de creditare din sectorul bancar, deteriorând mecanismul de liberă concurenţă în piaţă imobiliară şi ar putea crea eventuale probleme în funcţionarea instituţiilor bancare, cum ar fi sistarea propriilor programe de creditare bancară şi ipotecară. În cazul în care Guvernul se va confrunta cu probleme de ordin financiar (programul este de lungă durată, 25 de ani) şi nu va dispune de suficiente mijloace pentru a achita 50% din creditul ipotecar al beneficiarilor, Guvernul va trebui să se împrumute pe piaţa internă sau, mai puțin probabil, din credite externe. Respectiv, băncile comerciale vor credita Guvernul pentru ca acesta să achite plăţile pentru participanţii din „Prima casă 2”.

În cadrul programului „Prima Casă 2”, statul ar urma să achite jumătate din valoarea locuinței, iar funcționarii - cealaltă jumătate, plus dobânzile. Spre deosebire de un credit obișnuit în cadrul programului, unde suma locuinței nu trebuie să depășească un milion de lei, în cazul bugetarilor, valoarea imobilului nu trebuie să fie mai mare de 500 de mii de lei. Termenul de ramburasare rămâne același - până la 25 de ani.