„Nu pune nimeni la îndoială necesitatea privatizării. Noi vorbim despre modul în care această companie a ajuns să aibă pierderi enorme. Ne interesează cine se face vinovat de acest lucru. Ne interesează de ce procesul de privatizare a fost organizat într-un mod atât de netransparent. A fost creată o companie special pentru acest proces de privatizare cu două zile înainte. Iar acele două persoane care o conduc dețin doar 500 de mii de lei pe cont. Este exact același tipar folosit la BEM, la concesionarea aeroportului”, a declarat președinta PAS, Maia Sandu.

„Încă în 2016, SIS trăgea alarma”

Iar vicepreședintele formațiunii politice, Mihai Popșoi, a spus că ridică semne de întrebare faptul că Air Moldova avea datorii de 1,2 miliarde de lei către diverși parteneri privați și zero datorii la bugetul de stat. „În prezent, rata de îndatorare a Air Moldova, comparativ cu bunurile pe care le are, este de 140% și această rată a crescut fulminant în ultimii 3 ani. Or, înainte de privatizare, ar fi bine ca acest lucru să fie investigat. Cunoaștem că în fiecare an Curtea de Conturi bătea alarma, spunând că compania are datorii, că nu este un management potrivit, contracte fictive. Însă Parlamentul niciodată nu a luat act, iar Procuratura nu s-a sesizat”, a spus acesta.


Totodată, Mihai Popșoi a menționat o scrisoare din 2016 a fostului vicedirector SIS, Ruslan Munteanu, oferită pentru portalul anticorupție.md. „În această scrisoare el trăgea alarma, spunând că o companie privată care abia se fondase atunci, FlyOne, subminează compania de stat Air Moldova. Compania FlyOne a fost fondată de familia lui Vladimir Cebotari, pe atunci ministru al Justiției. Soția dumnealui era fondatoare, iar sora dumnealui și până astăzi lucrează ca director financiar. Această companie a preluat o parte din cursele Air Moldova, contribuind astfel indirect la devalizarea companiei de stat Air Moldova. Această confirmare oficială din partea SIS din 2016 ar fi trebui să trezească mari semne de întrebare pentru instituțiile de stat. Acest lucru nu s-a întâmplat. Iar din 2016, situația cu datoriile doar s-a înrăutățit”, a explicat Popșoi.


Deși compania Blue Air a promis investiții, iar Agenția Proprietății Publice a menționat că acestea au fost asumate prin contract, și la acest capitol cei de la PAS sunt sceptici.

„Avem anumite suspiciuni rezonabile că s-ar putea să se întâmple așa cum a fost în cazul aeroportului Chișinău, când inițial a fost un anumit set de proprietari, ca ulterior unii să se retragă în favoarea altora, iar acele 49% cota parte ar putea să fie diminuate la 10-20%. Cât despre declarațiile Blue Air, precum că se va investi în zeci de avioane, în curse noi, în achitarea datoriilor – orice om din mediul de afaceri, orice student de la economie vă va spune că un investitor care nu deține majoritatea într-o companie nu-și va asuma un risc atât de mare. Or, cunoaștem din informația oficială că Blue Air are doar 49% din acel SRL, iar 51% aparțin cetățenilor Andrei Ianovici și Serghei Melnic, care până acum nu prea au apărut în spațiul public. Decât că doar unul dintre ei a candidat la șefia BNM”, a spus vicepreședintele PAS.

Miercuri, în cadrul Comisiei parlamentare pentru economie, buget și finanțe, secretarul de stat de la Ministerul Economiei, Vitalie Iurcu, a negat că datoriile companiei Air Moldova ar fi fost acumulate într-un mod artificial.

„Situația a devenit critică începând cu 2012-2013. După asta a avut loc liberalizarea spațiului cu UE, pe de o parte, și, din cealaltă parte, cu țările CSI. Imediat în piață au intrat companii, inclusiv low cost. Respectiv, prețul mediu al unui bilet, dacă în 2013 era de 130 de euro, în 2017 media era de 94 de euro. Transportând mai mulți pasageri, fluxul de numerar se micșorează, dar costurile per pasageri sunt mai mult sau mai puțin constante, pentru că este taxa aeroportuară, plata pentru leasingul navelor, plata pentru echipaje. Sunt niște costuri fixe care se mențin, dar veniturile scad. Situația s-a agravat și mai mult în 2015, fiind influențată de creșterea prețurilor la produsele petroliere, ceea ce a avut loc și în 2016, și în 2017. Toate astea au creat un șir de probleme. Mai mulți factori au influențat la crearea acestor datorii”, a declarat Vitalie Iurcu.

„Civil Aviation Group” SRL a oferit pentru privatizarea Air Moldova prețul de 50 de milioane de lei moldovenești, preluînd totodată și obligația datoriilor de circa 1,2 miliarde de lei moldovenești.