Așadar, informațiile secretizate s-au referit la nume de bănci și companii care au participat la retragerea și spălarea banilor. O parte din companii au apărut anterior în presă în legătură cu furtul miliardului sau în cazul lui Veaceslav Platon. Cu ajutorul conturilor lor, banii erau scoși prin intermediul băncilor letone și nu doar, erau ulterior, retrași, amestecați și transferați către alte companii offshore.
De exemplu, dacă Delta Management LP a fost deja menționată în cazul lui Platon, presa nu a scris anterior nimic despre Overseas Commerce Ltd. Iar la pagina 79, care se referă la caracterul tranzacțiilor, se spune că banii din băncile moldovenești erau transferați într-o singură zi în mai multe conturi de la Privatbank și ABLV.
În versiunea publicată anterior, din raport era ștearsă o tranzacție. Pe 13 noiembrie 2014, un împrumut de 2,5 milioane de euro, acordat companiei moldovenești Apropo-COM SRL, a fost transferat companiei Fidan Properties LP, în contul deținut la Privatbank din Letonia, cu descrierea „avans pentru accesorii”. Ulterior, Fidan Properties LP a transferat banii companiei Dastinger LP, care avea conturile la aceeași bancă, cu descrierea „realocare de fonduri”. De acolo, banii s-au întors în Moldova, la compania Air Classica SRL, controlată de Șor, cu descrierea „plata pentru calculatoare”.
Отчет Kroll 2 без цензуры by on Scribd
Newsmaker.md mai scrie că la pagina 80 a raportului a fost completată lista companiile ale căror conturi în banca ABLV sunt considerate de bază în procesul de spălare a banilor. Sunt menționate peste 60 de companii.
Deseori, în raportul publicat sunt colorate denumirile băncilor deja menționate în cazul furtului bancar. La pagina 82, este subliniată informația cu privire la întâlnirea lui Ilan Șor cu managerii Privatbank, care a avut loc în 30 septembrie 2014. În nota cu privire la această întâlnire, care a fost studiată de cei de la Kroll, s-au menționat mai multe denumiri de companii care dețineau conturi la Privatbank, conturi prin intermediul cărora erau spălați bani. După cum se arată în raport, această întâlnire demonstrează legătura dintre Șor și fluxul de numerar care trecea prin această bancă.
Ilan Șor a explicat deschiderea acestor conturi prin intenția de a dezvolta comerțul. Mai exact, să cumpere haine, încălțăminte și accesorii din Europa și China, ca mai apoi să le vândă în Moldova și Rusia, să achiziționeze produse de uz casnic pentru revânzare în Moldova și în țările vecine, să echipeze un centru de date din Kârgâzstan, să cumpere materiale de construcție din Europa și China pentru proiecte din Moldova, Rusia și Ucraina. Potrivit celor de la Kroll, Șor a menționat că finanțarea acestor proiecte a fost obținută de la Banca de Economii, dar că „nu este exclus că, luând în calcul situația politică și economică din Moldova în campania preelectorală, partenerii vor utiliza fonduri și de la alte bănci moldovenești, ca să fie minimizate riscurile”.
La pagina 81, în raportul hașurat era ascunsă lista companiilor ale căror conturi de la Privatbank erau considerate esențiale în spălarea banilor. Toate sunt înregistrate în zone offshore. Printre acestea se numără, de exemplu, Zenit Management LP. De asemenea, a fost secretizată informația care relevă că auditorii au reușit să urmărească legătura lui Șor cu un grup de companii prin intermediul cărora se spălau bani.
Un Emoji sau Sticker va îmbogăți acest articol.