Democratul Vladimir Cebotari consideră că o hotărâre a Parlamentului prin care va fi destituit din funcție procurorul general nu are efecte juridice. Potrivit ex-ministrului Justiției, o astfel de decizie este un precedent periculos în care politicul încalcă autonomia Procuraturii Generale. Totodată, spune Cebotari, se încalcă procedura de demitere a lui Harunjen.
„Se încearcă a se aproba o hotărâre de Parlament prin care se invocă faptul că procurorul general, la momentul participării la concurs, nu a întrunit condiția de a nu fi membru al Consiliului Superior al Procurorilor (CSP) pentru o perioadă de șase luni care au precedat concursului. Acest temei a fost contestat în instanțele de judecată de unele persoane fizice și toate s-au expus contra acelei contestații, constatând că nu s-a încălcat legea și această normă nu a fost încălcată, iar procurorul general nu a deținut calitatea de membru al CSP. Curtea Constituțională (CC) s-a expus foarte clar că domnul Harunjen nu a deținut calitatea de membru al CSP”, a declarat Vladimir Cebotari.
„Pasaje din hotărârea CC sunt luate ca bază de autorii proiectului de lege, iar alte pasaje care constată că nu a fost încălcată norma sunt neglijate. Cele invocate reprezintă o încălcare a legii cu privire la Procuratură și e o subordonare totală a CSP, arătându-se că nicio persoană nu are nicio garanție legală și autonomie și politicul de azi înainte va croi și va face ce va dori. Dreptul și atribuția de a admite o persoană la concurs este exclusiv de competența CSP. Doar el poate stabili criteriile de eligibilitate. Dacă sunt condiții de incompatibilități, atunci acestea pot fi constatate de președintele țării. Dar admiterea la concurs e doar de competența CSP”, a spus democratul.
Potrivit lui Cebotari, hotărârea care urmează a fi votată nu produce niciun efect juridic.
„De jure nu poate fi demis domnul Harunjen din funcția de procuror general. A doua mare încălcare e că ceea la ce fac trimitere colegii din Parlament e o încălcare a Constituției, care spune clar: o singură formă de încetare a relațiilor de muncă dintre procurorul general și cei care-l angajează, și aceasta este demisia, care se face de către președintele țării la demersul CSP. Nu poate fi vorba ca președintele să înceteze relațiile de muncă cu procurorul general pe motive că așa îi cer deputații, pentru că Constituția spune clar că această solicitare trebuie să vină de la CSP. O astfel de solicitare nu există. Aceste două norme sunt garanții pentru instituția Procuraturii”, a mai spus fostul ministru al Justiției.
În opinia sa, majoritatea parlamentară își bate joc de instituția Procuraturii Generale.
„Politicul își șterge azi picioarele cu ele și spune că oricine va fi, noi avem mână liberă și vom scoate și numi pe cine vrem. Ceea ce s-a practicat în 2009, este criticat. Acum s-a revenit la același lucru. Și acum probabil vor începe licitațiile pentru funcția de procuror general. Ministerul Afacerilor Externe nu vrea să ne arate raportul și reacțiile dure parvenite din partea GRECO, substructură anticorupție a Parlamentului Consiliului Europei. Ei au spus că acțiunile din ultimul timp la adresa procurorilor și a judecătorilor contravin legislației și sunt inadmisibile într-o societate democratică. În ce ne transformăm? Precedentul ne va crea multă bătaie de cap pe viitor și va spulbera orice încredere în autonomia instituțiilor”, a adăugat Cebotari.
Parlamentul R. Moldova s-a convocat în ședință pentru a iniția procedura de demitere a procurorului general, Eduard Harunjen.
Deputații au justificat nevoia de a-l demite prin faptul că înainte de a deveni șef al Procuraturii Generale, Harunjen a deținut, timp de nouă luni, calitatea de membru al Consiliului Superior al Procurorilor.
Vezi și aceste știri
Moldova, I am back! | Diana Adamciuc: „Diferența dintre Cluj și Chișinău este că, cel puțin în această țară, eu am sentimentul de «acasă»”
Solicitările de explicații din partea Guvernului în privința șefului suspendat al PG, făcute publice de CtEDO. Ce solicită și propune Înalta Curte
