„Vreau să-i atenționez pe toți cei care trec la practica liberă că vor ajunge în perioade când vor dori să-și procure echipamente, să-și renoveze spațiile, ei nu vor mai putea beneficia de așa ajutoare, întrucât de ele beneficiază doar statul, se investește doar în instituțiile statale peste tot”, a declarat ministra Sănătății.
Ala Nemerenco a exemplificat experiența României ca una foarte dureroasă vizavi de reforma în medicina primară. Asta pentru că din 2003 țara vecină a implementat o practică de acest fel preluată din Olanda:
„Pentru Republica Moldova acest tip de reformă – trecerea la practica liberă de familie - și o să repet încontinuu: ea nici nu a fost trecută după un model al unei țări avansate care să treacă totalmente la antreprenoriat. Ei au trecut la practică liberă cu salariul fixat de către guvern, deci este una, aș zice, destul de aventuroasă. Și o să vedem”.
Ministra Sănătății a subliniat că, în prezent, sunt aproximativ 40 de cereri din partea medicilor de familie de a trece la libera practică.
„Jumătate din ele au semnate contracte cu compania de asigurări. Acolo unde medicii au format o practică liberă împreună, câțiva medici împreună ar avea mai multe șanse de supraviețuire, iar acolo unde medicii au trecut singuri, probabil că au să se confrunte cu foarte multe dureri de cap”, a concluzionat șefa de la Sănătate.
În anul 2018 Guvernul Republicii Moldova a decis că medicii de familie vor putea avea libera practică în una din formele prevăzute de lege sau ca angajat la un prestator de servicii medicale sau farmaceutice. Potrivit proiectului, finanțările urmau să fie oferite în funcție de numărul de pacienți, dar și de serviciile prestate suplimentar. Documentul își propune să sporească responsabilitatea doctorilor și să-i determine să acorde servicii de calitate, ca să aibă mai mulți pacienți care li se vor adresa, dat fiind faptul că pacienții au dreptul să își aleagă singuri medicul de familie.
Un Emoji sau Sticker va îmbogăți acest articol.