Potrivit ANSP, golurile în imunizarea populației din cauza refuzului de la imunizare, lipsei vaccinurilor în unele țări, migrării intense a populației, contribuie la menținerea circulației bacteriei difterice și complicări periodice a situației epidemice. Astfel, în anul 2018, la nivel global au fost înregistrate 16.646 cazuri de difterie.

În anul curent, cea mai mare îngrijorare o prezintă situația din Ucraina, unde pe parcursul lunilor octombrie-noiembrie curent sunt înregistrate 21 cazuri de difterie. În Ucraina, există un pericol mare de răspândire a difteriei, deoarece nivelul cuprinderii cu vaccinări antidifterice este de 40-60%.

În Republica Moldova, cuprinderea cu vaccinări a copiilor variază între 90 – 95%, însă este insuficientă cuprinderea cu revaccinări a adulților, astfel existând pericolul de răspândire a difteriei.

ANSP menționează că transmiterea bacteriei difterice toxigene de la bolnav sau purtător se realizează în special prin intermediul picăturilor respiratorii exteriorizate la respiraţie, tuse, strănut, mai ales în spaţii comune închise.

Transmiterea difteriei se poate realiza şi prin intermediul mâinilor şi obiectelor habituale murdărite cu mucusul eliminat din căile respiratorii ale bolnavilor/purtătorilor de difterie.

„Imunizarea contra difteriei este unica metodă sigură de prevenire a infecției și se efectuează gratuit copiilor şi adulţilor la medicul de familie. Adulții trebuie să primească revaccinări antidifterice o dată în 10 ani”, se arată într-un comunicat al ANSP.

Afecțiunea se manifestă prin inflamaţie fibrinoasă (n.r membrană dură) pe mucoasa organelor afectate (amigdale, faringe, laringe, nas etc.) şi evidente simptome de intoxicaţie, cauzate de toxina difterică, care afectează inima (miocardită), sistemul nervos, rinichii şi glandele suprarenale.