Premierul român Ludovic Orban a anunțat, vineri, după o întâlnire de o oră cu președintele Klaus Iohannis, că au decis împreună să declanșeze procedurile pentru organizarea de alegeri anticipate. „O spun clar, președintele României și cu mine am hotărât că cel mai bine pentru România este să declanșăm alegeri anticipate”, a spus Orban, potrivit Digi24.
Premierul a precizat că a fost desemnat un grup de lucru care se va ocupa de negocieri cu partidele pentru a întruni sprijin pentru procedura de declanșare a alagerilor anticipate.
Ludovic Orban a explicat că românii nu își mai doresc să fie conduși de PSD, care acționează „ca o frână” în Parlament și singura soluție este să se organizeze alegeri anticipate cât mai aproape de alegerile locale, care ar trebui să aibă loc în luna mai.
Întrebat dacă va demisiona pentru a începe procedura pentru declanșarea anticipatelor, Ludovic Orban a refuzat să răspundă.
„Voința mea și a PNL există și este 100%”, a precizat Ludovic Orban.
„Există două soluții de declanșare a procedurii, în funcție de evoluția evenimentelor vom opta pentru una din cele două soluții. Aș prefera să nu intrăm acum în discuții tactice”, a spus președintele PNL.
Cum pot fi declanșate anticipatele
Alegerile parlamentare anticipate au ca efect scurtarea mandatului parlamentar şi pot fi declanşate la iniţiativa preşedintelui României, în baza articolului 89 din Constituţia României, scrie Agerpres.
Astfel, preşedintele poate să dizolve Parlamentul, dacă acesta nu a acordat votul de încredere pentru formarea Guvernului, în termen de 60 de zile de la prima solicitare şi numai după respingerea a cel puţin două solicitări de învestitură.
Pentru a se ajunge la o solicitare de învestitură în Parlament, Guvernul în funcţie trebuie să îşi dea demisia sau să fie demis în urma unei moţiuni de cenzură.
Decizia preşedintelui de a declanşa alegeri înainte de termen este precedată de consultarea sa cu preşedinţii celor două camere şi a liderilor grupurilor parlamentare.
Constituţia României prevede trei interdicţii cu privire la dizolvarea Parlamentului. Prima se referă la faptul că, în cursul unui an, dizolvarea Parlamentului este permisă o singură dată. A doua interdicţie constă în faptul că, în ultimele şase luni de mandat prezidenţial, preşedintele nu poate dizolva Parlamentul. A treia condiţie prevede că Parlamentul nu poate fi dizolvat în timpul stării de mobilizare, de război sau de urgenţă, se arată în volumul „Constituţia României revizuită. Comentarii şi explicaţii”.
Vezi și aceste știri
Grigorișin rămâne pe fir. Acesta anunță că e gata să lupte cu oricine, în turul doi al alegerilor din Bălți (VIDEO)
Primarul capitalei dă de înțeles că majorarea tarifelor pentru transportul public este inevitabilă
