Rusia își dezlănțuie potențialul cibernetic pentru a transforma coronavirusul într-un instrument de răspândire a confuziei și fricii în Europa. Scenariile sunt diverse - de la speculații precum că impactul Covid-19 este similar cu al unei gripe simple, până la previziuni dramatice care avertizează că acest virus va pune capăt civilizației. Vedeți mai jos o analiză la acest subiect, realizată de La Vanguardia, citat de Rador.
„Care vor fi următorii pași logici după marșul triumfal al coronavirusului de pe planetă? În cel mai bun dintre scenarii, apariția mai multor zone relativ închise, civilizații, spații mari și, în cel mai rău caz, o lume ca în Mad Max și Rezident evil”, sunt intoxicările lanasate de Geopolitica.ru.
Alte platforme lansează teorii ale conspirației, plasând originea virusului într-o armă biologică puternică pe care nord-americanii au pregătit-o sau acuzând marile companii farmaceutice că îi exagerează impactul pentru a-şi mări vânzările.
Ce spun oficialii europeni
Conform analizei efectuate de echipa de experți a Serviciului de Acțiune Externă al UE, obiectivul dezinformării pro-Kremlin nu este acela de a vinde o anumită idee, ci de a semăna confuzie. Practica standard în presa pro-rusă a găsit acum o nouă sursă de energie cu această pandemie. Echipele UE au detectat o campanie semnificativă de dezinformare desfășurată prin aceste mijloace pentru a agrava percepția asupra impactului coronavirusului, a provoca dezordine și a declanșa alarma socială.
„Subliniem că sursa este bazată fie în Rusia, fie poate fi vorba despre o platformă care este evident sau a fost identificată în trecut drept pro-Kremlin”, a declarat purtătorul de cuvânt al Comisiei Europene, Peter Astano, care a recunoscut că s-a înregistrat o creștere a acestei dezinformări alimentată din afara Uniunii Europene prin mijloace sau platforme în relație directă sau indirectă cu Moscova.
Este vorba despre afirmații care se bazează pe analizele efectuate în mod regulat de către grupul de lucru East StratCom creat în 2015 de UE cu obiectivul specific de monitorizare a campaniilor de dezinformare efectuate de Rusia.
Cum răspunde Moscova
Orice implicare în aceste campanii de dezinformare legate de coronavirus este respinsă de Moscova. „Sunt acuzații nefondate care, în situația actuală, sunt probabil rezultatul unei obsesii anti-ruseşti”, a declarat purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dimitri Peskov.
Negarea are credibilitate redusă la Bruxelles. „Se știe deja că reacția oficială a Rusiei este să se distanțeze și să spună că nu este vorba de ei”, a spus purtătorul de cuvânt al Comisiei.
Într-un document intern al Serviciului de Acțiune Externă al UE, subordonat înaltului reprezentant, Josep Borrell, care citează agenția Reuters, se arată că „obiectivul principal al dezinformării Kremlinului este acela de a agrava criza de sănătate publică din țările europene (...) în conformitate cu strategia mai largă a Kremlinului de a destabiliza societățile europene.
Constatările experților
Experții europeni au depistat aproape 80 de cazuri de dezinformare, începând cu 22 ianuarie, și evidențiază modul în care canalul susținut de fonduri publice din Rusia RT în spaniolă se află pe poziția numărul 12 printre cele mai populare surse de urmărire a informațiilor despre coronavirus între ianuarie și mijlocul lunii martie. Aceste date se bazează pe cantitatea de știri partajate pe social media.
Analizele grupului de lucru european care urmăreşte dezinformarea din Rusia subliniază că funcția acestor mesaje, răspândite unei audiențe internaționale de către platformele pro-Kremlin, este „să semene discordie”. Aceste portaluri și mass-media bombardează publicul cu zeci de declarații diferite, versiuni, explicații, scurgeri, presupuse revelații senzaționale și teorii ale conspirației. Totul pentru a submina credibilitatea serviciilor de sănătate și a autorităților naționale și internaționale.
„Se joacă cu viața oamenilor. Așa că mesajul nostru pentru oameni este să fie foarte atenți”, a spus purtătorul de cuvânt al Comisiei, Peter Stano.
În acest context, experții recomandă fiecărui consumator media să verifice sursele și să nu creadă minciunile și jumătățile de adevăr la răspândirea cărora contribuie mulți utilizatori dând clic pe mouse, fără să facă nici cea mai mică verificare.
