IDNP-uri publicate în Monitorul Oficial și adrese de domicliu lăsate la vedere în sesizări CC. Specialist: „Este contrar legii privind protecția datelor”
Nu doar cetățenii, dar se pare că și autoritățile din R. Moldova mai au multe de învățat la capitolul protecția datelor cu caracter personal. În timp ce în unele hotărâri judecătorești depersonalizarea ajunge să fie echivalentă limitării accesului la informație, în alte acte unele date personale sunt ultra-expuse. Jurnaliștii AGORA au depistat câteva posibile încălcări ale legislației în unele documente pe paginile oficiale ale instituțiiilor statutului. În primul caz e vorba de un ordin al Ministerului Educației și Culturii, publicat în Monitorul Oficial, unde pot fi observate datele IDNP ale peste 45 de arheologi din țara noastră. Al doilea caz ține chiar de activitatea Curții Constituționale. În una din sesizările publicate poate fi văzută adresa de domiciliu și numărul de telefon al autorului sesizării. Președintele Asociației pentru Protecția Vieții Private, Sergiu Bozian, ne-a declarat că, într-adevăr, este vorba de niște abateri de la cadrul legal, iar persoanele vizate pot depune plângeri la Centrul pentru Protecția Datelor cu Caracter Personal. Reprezentanții instituției respective nu au fost de găsit pentru a ne oferi un comentariu în acest sens.
・
Ministerul Culturii a publicat un ordin în anul 2015 cu privire la atribuirea categoriilor profesionale la specialitatea „Arheologie” pentru mai mulți specialiști în domeniu. Astfel, a fost publicat numele, prenumele, codul numeric personal (IDNP) și categoria profesională. Expertul în protecția datelor personale Sergiu Bozian a explicat că în acest caz e vorba de o încălcare a legislației privind datele cu caracter personal, iar persoanele vizate în această lege pot cere socoteală la Centru pentru Protecția Datelor cu Caracter Personal.
„Includerea în această listă a IDNP-ului e nejustificată și contravine principiilor datelor cu caracter personal. Nu înțeleg necesitatea de a include IDNP-ul într-un act care se publică în Monitorul Oficial și care rămâne a fi public practic pentru todeauna în spațiul public. Dacă o să intrați pe pagina Ministerului Economiei, vedem registrul arheologic din R. Moldova și în această listă IDNP-ul nu se regăsește. Este indicat doar nume, prenume și categoria profesională, precum și data emiterii, iar publicarea în Monitorul Oficial este contrară legii privind protecția datelor. Atâta timp cât această informație a fost făcută publică, fiecare persoană care se regăsește în această listă ar putea să depună o plângere la Centrul pentru Protecția Datelor prin care să solicite efectuarea unui control și să constate abaterile de la legislație”.
Autor:
.png)
În al doilea caz e vorba de o sesizare depusă de deputatul Platformei DA, Dinu Plângău, la Curtea Constituțională, pe data de 26 aprilie, privind Acordul R. Moldova cu Federația rusă. Astfel, în documentul atașat pe pagina CC poate fi observată adresa de domiciliu și numărul de telefon al deputatului. Solicitat să explice dacă ar fi vorba de o abatere legală, Sergiu Bozian a menționat că în asemenea situații Curtea Constituțională este obligată prin lege să ascundă anumite date personale ale persoanelor fizice din anumite documente, precum sesizările.
„Autorul acestei sesizări conform regulamentului și procedurii stabilite de Curtea Constituțională a indicat identificatorii săi, precum nume, prenume, adresa de domiciliu, număr de contact, email. Prin depunerea acestei sesizări el și-a realizat un drept, însă Curtea Constituțională, acea instituție care a stabilit forma acestui document de sesizare l-a publicat integral fără a aplica anonimizarea corespunzătoare a datelor care nu sunt necesare pentru examinarea acestei proceduri și pentru publicarea acestei sesizări. Curtea era obligată până în prezent, precum și în viitor, atâta timp cât se păstrează acest document pe pagina curții, să despersonalizeze, să șteargă aceste informații care nu au nicio relevanță pentru publicitatea actului prezentat și transparența în procesul decizional. Nu văd o justificare care ar întemeia publicarea adresei de domiciliu sau altor caractere personale ale persoanei fizice”.
Autor:
Reprezentanții Centrului pentru Protecția Datelor cu Caracter Personal nu au fost de găsit pentru a ne oferi un comentariu în acest caz.
Precizăm că abaterile de la legislație privind datele cu caracter personal sunt des întâlnite și în hotărârile judecătorești. Potrivit unui studiu realizat de Centrul pentru Resurse Juridice din Moldova (CRJM), mai mult de jumătate din hotărârile judecătorești emise de instanțele moldovenești sunt depersonalizate greșit sau defectuos. Mai exact, depersonalizarea se face inconsecvent în 63% din cauzele civile, contravenționale și penale generale, și în 55% în hotărârile în cauze de corupție.
De cele mai multe ori, nu sunt respectate prevederile care prevăd obligația ascunderii, adresei de domiciliu, a datei și locului nașterii, a IDNP-ului sau numărului de înmatriculare al automobilului (în cel puțin 305 (38%) hotărâri din cele analizate).
Totodată, sunt depersonalizate abuziv numele inculpaților, autorilor sau instigatorilor acolo unde acestea nu trebuie depersonalizate (în 179 de hotărâri din hotărârile penale și contravenționale analizate (34%)). La fel, sunt anonimizate abuziv numele avocatului, procurorului, sau agentului constatator.
Potrivit legislației, sancțiunea maximă pentru încălcările privind datele personale este de 15 mii de lei. În țările europene, amenda e până la 20 de milioane de euro sau patru procente din venitul global al companiei, dacă e vorba de un agent economic.