După patru ani, a doua oară în același sprint. Dosarul de candidat al Maiei Sandu: fostă șefă la Educație în trei guverne, ex-prim-ministră și opozantă

Primul pas în sfera publică a țării l-a făcut 2012, când toți aveau să o cunoască pe Maia Sandu în calitate de șefă pe Învățământ, în special din cauza camerelor de supraveghere la Bacalaureat. De-a lungul anilor a devenit tot mai activă în politica moldovenească, ajungând din opoziție la guvernare și, din nou, în opoziție. În această toamnă, lideră a Partidului Acțiune și Solidaritate, ex-șefă de Guvern și cu experiența unei lupte pentru funcția de președinte, Maia Sandu își încearcă din nou puterile.

2012: Economista Maia Sandu își începe activitatea politică

Poporul află numele Maiei Sandu în 2012 când este numită în funcție de ministră a Educației. În fotoliul de șefă la Ministerul Educației, Sandu s-a menținut trei ani, timp în care s-au perindat trei Guverne. Sandu a condus ministerul, avându-l în calitate de șef pe Vlad Filat, apoi pe Iurie Leancă, iar în cele din urmă a făcut parte din Guvernul condus de Chiril Gaburici.

Inițiativa sa prin care examenele de bacalaureat s-au desfășurat în condiții mai stricte, a zdruncinat opinia publică. Sandu a decis să curme fraudele în timpul examenelor, iar elevii au fost luați la ochi, fiind supravegheați de camere video în timpul evaluărilor de BAC.

Nici mai marii școlilor n-au fost trecuți cu vederea. Ministra a introdus o nouă regulă: șeful instituției să fie ales prin concurs, iar cel care a dovedit că merită - să conducă școala cinci ani.

Alegerile parlamentare din 2014: Sandu devine una dintre cei 101 aleși ai poporului

În toamna anului 2014, Maia Sandu anunță că va face echipă cu cei din Partidul Liberal Democrat din Moldova. Hotărârea și-o argumentează prin faptul că liberal-democrații au susținut-o atâta timp cât a fost ministră a Educației. Totuși, Sandu păstrează distanța: „Fac parte din partid, dar oficial, pe hârtie, nu sunt membră a PLDM”, avea să spună atunci.

Două luni mai târziu, în ultima zi din noiembrie, poporul a ieșit să-și spună cuvântul - în țară se se desfășoară alegeri parlamentare. Pe lista celor din PLDM se regăsește și Maia Sandu, iar aceasta ajunge să fie aleasă deputată.

Rezultatele votului moldovenilor a fost aprobat de Curtea Constituțională pe 9 decembrie, moment în care încep negocieri dintre PLDM, PD ȘI PL. Se dorea, atunci, crearea unei noi alianțe de guvernare. Până la urmă, în ianuarie 2015 s-a format coaliția de guvernare minoritară – Alianța Politică pentru Moldova Europeană din care a refuzat să facă parte liberalii.

Sandu, pe punctul să conducă Guvernul. Ce spune?

În vara anului 2015, PLDM îi propune Maiei Sandu să conducă Guvernul, ocupând fotoliul de premier. Însă Sandu, din nou are un cuvânt de spus și vine cu câteva condiții. Deputata cere să i se asigure depolitizarea instituțiilor de drept și de reglementare, în special a Procuraturii Generale și a Băncii Naționale a Moldovei.

Partidele din Alianța pentru Integrare Europeană III s-au pus de discuții. Condițiile puse de Sandu n-au fost pe placul celor din PDM și PL, așa că fosta ministră nu a ajuns în 2015 șefă a Executivului.

În fotoliul propus ei, a fost așezat pe 30 iulie 2015 Valeriu Streleț. De această dată Sandu nu s-a mai regăsit nici în rândurile miniștrilor, șefia de la Ministerul Educației fiind preluată de reprezentantul PL.

La început de 2015, pe scena politică din R. Moldova apare un nou partid

În cele din urmă, Maia Sandu decide să devină ea însăși lideră a unei formațiuni politice. Așa în decembrie 2015 apare platforma „În /pas/ cu Maia Sandu”. Iar jumătate de an mai târziu, Maia Sandu a fost aleasă în calitate de președinte deja a Partidului Acțiune și Solidaritate, prin votul membrilor, pronunțat la Congresul de constituire din 15 mai 2016. În fruntea partidului, Sandu se află până în prezent.

Toamna anului 2016: Sandu se avântă în bătălia pentru fotoliu de președinte

Filele din istoria R. Moldova aveau să fie completate iar în 2016. Poporul este chemat la primele alegeri prezidențiale prin vot direct, pe 30 octombrie.

PAS o înaintează drep candidată pe Maia Sandu și o propune să lupte pentru principalul scaun din Președinție. În septembrie echipa sa începe să strângă semnăturile oamenilor ce o susțin, iar acestea au fost 24.832 la număr. Comisia Electorală Centrală a aprobat 22.000 dintre ele și Sandu intră în luptă.

În luna octombrie, Maia Sandu obține susținerea forțelor politice de dreapta proeuropene, fiind aleasă candidată comună.

În ziua I de luptă, au participat nouă candidați. 38,71% din oamenii ieșiți la vot au însemnat în buletinele de vot că o vor pe Sandu președinte. Alți 47,98% au zis că îl vor pe Igor Dodon drept șef de țară. Pentru cei doi se anunță ziua a doua de luptă - 13 noiembrie. De această dată „bătălia” a fost strânsă, iar numărătoarea a arătat că 47,89% dintre alegători au fost pentru Maia Sandu, iar 52,11% - pentru Igor Dodon, cel din urmă fiind urcat pe scaun de președinte pentru următorii patru ani.

Trebuie să menționăm că în scrutinul din acel an, Maia Sandu a fost susținută îndeosebi de moldovenii plecați peste hotare. Diaspora din statele din vest s-a mobilizat fără precedent, oferindu-i majoritatea voturilor.

Două forțe politice formează Blocul ACUM și se avântă în alegeri parlamentare

Printre forțele politice ce au susținut-o pe Maia Sandu la alegerile prezidențiale din 2016 se numără și Platforma DA. Candidatul acestui partid, Andrei Năstase, chiar s-a retras din cursă în susținerea lui Sandu.

Ulterior, în ajun de noi alegeri, de această dată parlamentare, anunțate în februarie 2019, cele două partide decid să-și unească puterile. Astfel, la sfârșitul anului 2018 se formează Blocului electoral „ACUM Platforma DA și PAS”. Alături de Andrei Năstase și Maia Sandu este numită co-președintă a Blocului ACUM.

Pe 24 februarie 2019 în țară au loc alegeri parlamentare. Blocul electoral se avântă în luptă și de această dată. Iar drept rezultat cele două formațiuni politice se aleg cu 26 de mandate în Parlament, 263 de mandate în consilii raionale și cu 172 de funcții de primari.

2019: Sandu ajunge să conducă Cabinetul de miniștri

O răsturnare de putere în țară avea să se producă la începutul verii anului 2019. După alegerile din februarie, preț de 90 de zile - termen limită, noul Parlament nu a reușise să formeze un nou Guvern. Potrivit legislației, urma ca pe 7 iunie președintele țării să dizolve Legislativul și să se recurgă la alegeri anticipate. Însă, la aceasta nu s-a ajuns.

Blocul ACUM a recurs la alianță cu PSRM, situația fiind deblocată. Cele două părți au stabilit o înțelegere: funcția de șef al Parlamentului să fie atribuită unui reprezentant al PSRM, iar șefia Guvernului să fie dată Maiei Sandu. Astfel, pe 8 iunie Sandu ajunge să-și aleagă echipa de miniștri cu care avea să gestioneze cele 10 ministere până pe 14 noiembrie 2019.

Guvernul Sandu a fost demis în baza unei moțiuni de cenzură. În cadrul ședinței plenare din 12 noiembrie pentru destituire au votat 63 de deputați din PSRM și PDM.

Ce avere declară Maia Sandu

În declarația de avere depusă la CEC, Maia Sandu declară că, pe parcursul anilor 2018-2019, a ridicat 111 mii de lei la Cancelaria de Stat, și peste 50 de mii de la Parlament. În declarație mai este indicat și un venit de 500 de lei românești în 2018 pentru susținerea unei conferințe în anul 2018 la Teatrul Național „I. L. Caragiale” București.

Candidata PAS declară un venit din dobândă de 930 de dolari de la Bank-Fund Staff Federal Credit Union. În 2016 atunci când a candidat pentru prima dată la funcția de președinte de țară, Maia Sandu declara că deținea într-un cont bancar deschis în străinătate venituri de 75 de mii de dolari, iar în 2020 mai păstrează în acel cont 24 de mii de dolari.

În declarație mai este trecut un apartament de 74,5 m.p., cumpărat în 2003, evaluat cu 440 de mii de lei. De asemenea, a trecut în document o mașină Tayota RAV4, produsă în 2007, pe care o are în proprietate începând cu 2012, fiind evaluată cu 170 de mii de lei.

Amintim că la începutul lunii iunie, lidera PAS, Maia Sandu, a declarat că nu primește salariu de la partidul pe care-l conduce, iar acum trăiește din ultimile sale economii. Cel puțin asta a spus ex-prim-ministra într-un interviu în studioul AGORA.

Citește și: Maia Sandu: „Cheltuiesc aproape 5.000 - 6.000 de lei pe lună”

Maia Sandu va lupta pentru șefia țării pe 1 noiembrie

Pe 23 septembrie, Sandu a depus listele de subscripție la Comisia Electorală Centrală (CEC), pe fundalul unui protest. Sandu susținea că au fost colectate 30.000 de semnături în susținerea sa. Membrii comisiei au acceptat-o în cursa electorală, iar pe 2 octombrie, pe o scenă în aer liber, în prezența mai multor colegi de partid, Maia Sandu, s-a lansat în campania electorală. Politiciana a insistat că „este vremea oamenilor buni”, ținând un discurs și în limba rusă.

Alegerile prezidențiale vor avea loc pe 1 noiembrie 2020. Maia Sandu va fi numărul șase în buletinul de vot.

În cursă au fost înregistrați opt candidați: Renato Usatîi (PN), Andrei Năstase (Platforma DA), Tudor Deliu (PLDM), Igor Dodon (c. independent, susținut de PSRM), Violeta Ivanov (PP Șor), Maia Sandu (PAS), Octavian Țîcu (PUN) și Dorin Chirtoacă (blocul Unirea).

Dragă cititor,

Mii de oameni ne citesc în aceste zile în căutarea informațiilor, răspunsurilor și a unui fir de speranță. Iar noi lucrăm ca să asigurăm un jurnalism responsabil care să ne ajute pe fiecare dintre noi să înțelegem mai bine tot ce se întâmplă în jurul nostru și să ne unească în aceste timpuri complicate.

Ce putem face noi acum, este să te informăm corect, din surse verificate. Când nu știi pe cine să crezi, vezi ce scrie AGORA.
Fiecare contribuție din partea cititorilor este valoroasă pentru activitatea redacției. Susține-ne cu un abonament de membru. Mulțumim