Soluții: Schimbarea începe cu fiecare dintre noi: Povestea ecologistei din Hîrtop sau cum îți poți schimba propriul stil de viață, dar și pe cel al comunității

Soluții: Schimbarea începe cu fiecare dintre noi: Povestea ecologistei din Hîrtop sau cum îți poți schimba propriul stil de viață, dar și pe cel al comunității
Rusanda Curcă


Și-a schimbat modul de viață, iar acum încearcă să schimbe și gândirea comunității în care trăiește. Este vorba despre Rusanda Curcă, o tânără din comuna Hîrtop, raionul Cimișlia. Spune că acum cinci ani a conștientizat daunele pe care noi, oamenii din orice colț al lumii, le aducem mediului. „Parcă e o revelație, o iluminare că până acum ai fost orb”, povestește ea. Așa a început să caute mai multe informații, să participe la traininguri tematice, iar, treptat, a adoptat o serie de obiceiuri sănătoase. Iar de aproximativ doi ani, încearcă să „deschidă ochii” oamenilor din localitatea sa.

„Nimeni nu a venit să ne spună că acum ne schimbăm stilul de viață”

„Am conștientizat, împreună cu familia, nevoia de a schimba modul nostru de viață treptat și nu radical. Nu trebuie să fii vegan, să produci zero deșeuri, să spui nu categoric plasticului. Trebuie să știi cum să reduci impactul tău negativ asupra mediului prin acțiuni mici”, povestește Rusanda.

„De exemplu, acum câțiva ani, familia a renunțat să mai dea foc la deșeuri. După care am început să urmăm principiile permaculturii în grădina noastră, că mulcim, să compostăm deșeurile de grajd și vegetale. După care am început să umblăm și noi cu torbițele. Mai recent, am început să cumpărăm săculețe compostabile și biodegradabile, ca să nu le folosim pe alea din plastic. Cumva pe tot parcursul ăsta, care s-a întâmplat organic, am devenit și eco activistă în sat”, a adăugat ea.

Începutul: Torbe eco în favoarea celor din plastic

Întrebată care ar fi primul pas pentru a adopta un stil de viață eco, tânăra a menționat utilizarea redusă a pungilor din plastic. „Când te duci la magazin, iți iei sacoșa de acasă, dacă o ai, sau iei sacoșa și torbița, dacă știi că o să trebuiască să iei un lucru umed. Doi – dacă te duci la odihnă undeva, nu cumperi veselă de unică folosință, ci iei vesela de acasă. Noi când am făcut salubrizarea râulețului Hîrtop, 50% din deșeuri erau pungi de plastic și veselă de unică folosință”, a explicat ea.

Vezi și: VOX POPULI. Cum renunță moldovenii la punga cu pungi (VIDEO)

Potrivit mai multor cercetări realizate de-a lungul timpului, este nevoie de până la 20 de ani pentru descompunerea pungilor din plastic, iar unele pot rezista și sute de ani. Plasticul, precum PET-ul, este produs pe bază de petrol. Respectiv, nu se descompune precum materiile organice. Potrivit unui raport Greenpeace, anual, mor în jur de 100 de mii de mamifere și un milion de păsări din cauza plasticului din oceane. Green-report.ro scrie că, odată depozitate în gropile de gunoi, deșeurile de plastic elimină substanțe toxice care ajung în pământ, în apele subterane și în râuri. 

Vezi și: „Oamenii le testează cu apă clocotită”. Interviu cu antreprenorii care vor să schimbe piața cu ajutorul pachetelor din amidon (FOTO)

Totuși, nu trebuie negate avantajele acestui material, care a luat naștere din nevoia de a înlocui fildeșul. Respectiv, soluția văzută de experți este reducerea utilizării plasticului, începând cu eliminarea produselor de unică folosință.

Sortăm și compostăm

Rusanda spune că sortează gunoiul pe categorii: „Gestionarea deșeurilor în familia mea încă întâmpină mari probleme. Plasticul pe care-l producem încercăm să-l reutilizăm sau îl duc la Chișinău, unde sunt plasele de colectare. Sticla o colectez acasă și încă nu se mișcă nicăieri, că eu aștept cumva poate într-o zi o să se organizeze o colectare pe sat. Sunt agenții care colectează sticla. Și metalul, o dată sau de două ori pe lună, trece o mașină ambulantă care colectează metalul”.

Vezi și: R. Moldova se împotmolește în deșeuri. Soluțiile altor state, preluate doar pe hârtie (VIDEO)

Iar deșeurile vegetale ajung în grădină: „Ăsta e aurul care ne dă nouă roadă. Atunci când oamenii spun că „Mie îmi place să fie curat în grădină” și ling așa pământul, eu spun: „Cu ce îl hrăniți?”. Oamenii nu înțeleg că atunci când ei greblează frunzele, resturile vegetale, îl lasă sec. Or, ceea ce putem face pentru dânsul e să îi întoarcem ceea ce ne dă. Dacă am luat roșia, am lăsat curpănul acolo. Până în primăvară el nu mai este”. 

Menționăm că, în Republica Moldova, o persoană generează, în medie, peste 700 de kg de deșeuri pe an, dintre care aproape jumătate sunt biodegradabile. Cum pot fi acestea transformate într-o masă prețioasă, prin compostare, vedeți AICI.

„Pot schimba ceva, în primul rând, în comunitatea în care trăiesc”

„Am zis că eu pot schimba ceva în primul rând în comunitatea în care trăiesc, după care în societate, prin acțiuni mici de promovare a problemelor de mediu și a acțiunilor pe care le putem face împreună pentru ameliorarea situației”, spune Rusanda. Așa a ajuns să meargă din casă în casă, încercând să convingă locuitorii din Hîrtop să nu mai dea foc deșeurilor vegetale, oferindu-le alternativa compostării sau, pur și simplu, a depozitării acestora în grădină.

„Nu pot să spun că localnicii sunt super încântați de activitățile mele, pentru că asta înseamnă că trebuie să-ți schimbi un pic modul de a acționa. Dar, încet, încet, lumea începe să înțeleagă, să conștientizeze și să facă anumite îmbunătățiri în modul elementar de gestionare a deșeurilor. Cumva, este un rezultat vizibil. Pe o jumătate de sat se dă foc la deșeuri de orice gen cu mult mai puțin”, menționează ea. 

„Unii spun că societatea nu e pregătită. Dar cum o pregătești? Există pași. Iar primii pași pe care îi faci – de informare – asta înseamnă să pregătești oamenii pentru ceva mai mult”, a adăugat ea.

Consumul rațional 

„În primul rând, consumul rațional eu îl înțeleg și chiar încerc să-l implementez, procurând mai puține produse de care nu e neapărată nevoie în casă. Îmbrăcămintea și încălțămintea pot să o iau de la second, facem schimb de lucruri cu prietenii. Cumva am o independență alimentară de 40-50%, anii trecuți era mai mare, și nu cumpăr din magazine produse pe care le am acasă sau pur și simplu pe care trebuie să le arunc după asta, să stea frigiderul plin”, a explicat Rusanda.

Potrivit datelor colectate de platforma independentă Sustain You Style (Fă-ți sustenabil stilul), industria de haine și materiale textile se situează pe locul al doilea în topul celor mai mari poluatori din lume, după industria petrolieră.

Tânăra încearcă să consume rațional și energia: „La un moment dat, chiar eram fixată pe chestia asta cu consumul de energie electrică. Îi spun și surorii: „După ce ieși din cameră, stinge, te rog, lumina, chiar dacă ieși pe jumătate de oră”. Și la prelungitor, dacă arde becul, îl sting. Cheltuim destul de puțin pe lumină – între 80 și 100 de lei pe lună”.

Potrivit datelor Agenției de Mediu din Republica Moldova, folosirea becurilor LED înseamnă economisirea a aproape 90% din energia consumată cu un bec obișnuit: „Becurile cu LED-uri reprezintă o alternativă optima, fiind cea mai eficientă soluție de iluminat în momentul de față. LED-urile sunt diode semi-conductoare cu o eficiență de până la 80% mai mare și o durată de utilizare de până la 10 ori mai ridicată. De asemenea, acestea emit mult mai puțină căldură, fapt care duce la scăderea necesității de folosire a aparatelor de aer condiționat. LED-urile nu conțin materiale otrăvitoare, ușurând misiunea utilizatorilor de a proteja mediul înconjurător”

Reducerea consumului de carne

„Și consumul de carne e redus în familia noastră, consumăm carnea pe care noi o creștem cu produse organice. Industria cărnii este una dintre cele mai poluante, în special creșterea vitelor cornute mari. Cred că și pentru sănătate este foarte bine să consumăm mai puțină carne, mai ales că acum ea este îmbibată cu tot felul de hormoni. În familia noastră, boboasele sunt mâncarea de bază, pentru că noi creștem în jur de șase tipuri de boboase. Și ele sunt principala sursă de proteină. Și neapărat consumul de nuci. Carnea o consumăm cred că o dată la două săptămâni. Acum în gospodărie am două găini și trei rațe. Dar înainte puteau să fie 10-20 de găini și 10 rațe”, a menționat tânăra din Hîrtop. 

Vezi și: Agricultura ecologică sau cum un sol sănătos livrează mâncare sănătoasă. „Ne străduim să păstrăm bogăția pe care o are Moldova” (VIDEO)

Potrivit Băncii Mondiale, peste 1,6 miliarde de oameni trăiesc în regiuni cu deficit de apă, iar numărul acestora s-ar putea dubla până în 2036. Cercetările arată că gunoiul de grajd și utilizarea îngrășămintelor în agricultură reprezintă aproximativ 75% din emisiile de oxid de azot și că numai bovinele sunt responsabile de 23% din emisiile de metan la nivel mondial. Iar Institutul internațional de gestionare a apei menționează că agricultura este o sursă majoră de poluare a apei.

Publicația The Atlantic a comparat de câte apă este nevoie pentru producerea unui kilogram de carne de vită cu alte produse. Așadar, pentru un kilogram de carne de vită se cheltuie nouă tone de apă. Cu aceeași cantitate pot fi produse nouă avocado, 96 de kilograme de grâu, 10 kilograme de tofu, 52 de kilograme de cartof dulce, cinci kilograme de năut.

Produse eco în îngrijire și curățenie

„Produsele eco în îngrijire și curățenie este o temă discutată în familia noastră, implementată destul de mult. N-o să găsești praf de spălat și nici gel de vase. Folosim soda de mâncare, oțetul la spălat vasele. Nu folosim buretele pentru vase, dar avem cârpulițe din bumbac pe care schimbăm în fiecare zi. Părul se spală cu săpun de aleppo și toate rufele se spală cu săpun de casă. Cu toată apa care se cheltuie se udă plantele”, a povestit Rusanda Curcă. 

Întrebată dacă este nevoită să cheltuie mai mult pentru produse eco și bio, tânăra a spus: „Bugetul meu pentru cumpărat produse alimentare nu s-a micșorat, chiar dacă am independența aia alimentară, se cumpără produse organice și ele, într-adevăr, sunt mai scumpe. Nu pot să spun că săpunul de casă e mai scump ca praful de spălat. Și dacă iei un săpun de aleppo pentru spălatul părului și al feței, nu cred că e mai scump decât șamponurile alea super fancy, plus plasticul care rămâne după ele”.

„Dedicăm mult timp alimentației sănătoase și unui mod sănătos de viață. Folosim în mare parte produse organice, folosim 80% doar transportul eco – bicicletele”, a adăugat ea. 

Agenția Europeană pentru Produse Chimice (ECHA) recomandă oamenilor să opteze pentru detergenți ecologici, cu o etichetă ecologică oficială. Și asta pentru că toate produsele tradiționale de curățenie conțin, într-o măsură mai mare sau mai mică, substanțe chimice. Odată ajunse în ape, acestea pot dăuna sănătății. 

„Fiecare poate schimba lucrurile” 

Tânăra crede că schimbarea vine de la fiecare dintre noi, implementând obiceiuri sănătoase. „Dacă fiecare om și-ar da seama de problemele de mediu și, prin acțiunile sale, ar încerca să minimizeze impactul lui, nu doar că s-ar schimba ceva sau am fi pe punctul zero, unde nici nu dăunăm, nici nu îmbunătățim. Eu cred că noi am putea îmbunătăți situația, împreună și fiecare prin acțiuni mici”, susține ea.


Menționăm că materialul face parte dintr-un proiect de Jurnalism de Soluții, lansat de AGORA.  Acesta este finanțat de un grant oferit de Departamentul de Stat al SUA. Opiniile, constatările şi concluziile din articol aparţin autorului şi nu le reflectă neapărat pe cele ale Departamentului de Stat al SUA.

Sprijină redacția Agora cu doar 98 de lei pe lună, iar noi te răsplătim cu un coș de produse locale de la From the Heart Shop.

Avem puterea să ne ajutăm unii pe ceilalți….

Dacă și tu crezi că ceea ce citești pe acest site sunt informații importante, atunci susține munca redacției AGORA cu un abonament digital ca să devină mai bună, să facă știri deosebite, interviuri mai interesante, articole și povești care să te facă să vrei să le recitești și să le distribui prietenilor tăi.

Mai mult, răsplătim fiecare abonat cu un set de produse locale, împachetate cu dragoste de echipa de la From the Heart Shop, astfel contribuim împreună la promovarea produselor de-acasă, din Moldova.

Devino de astăzi Susținător, Fan sau Ambasador AGORA

Vezi și aceste știri
Soluții: Compostarea sau cum scăpăm util de deșeurile vegetale (VIDEO)

Soluții: Compostarea sau cum scăpăm util de deșeurile vegetale (VIDEO)

Soluții: Agricultura ecologică sau cum un sol sănătos livrează mâncare sănătoasă. „Ne străduim să păstrăm bogăția pe care o are Moldova” (VIDEO)

Soluții: Agricultura ecologică sau cum un sol sănătos livrează mâncare sănătoasă. „Ne străduim să păstrăm bogăția pe care o are Moldova” (VIDEO)

Soluții: R. Moldova se împotmolește în deșeuri. Soluțiile altor state, preluate doar pe hârtie (VIDEO)

Soluții: R. Moldova se împotmolește în deșeuri. Soluțiile altor state, preluate doar pe hârtie (VIDEO)

Soluții: Ce facem cu e-deșeurile? Primii pași spre soluționarea problemei, implementați în R. Moldova (VIDEO)

Soluții: Ce facem cu e-deșeurile? Primii pași spre soluționarea problemei, implementați în R. Moldova (VIDEO)

Soluții: Ce se întâmplă cu produsele alimentare expirate? Soluția unui antreprenor: Le transformă în mâncare pentru câini (VIDEO)

Soluții: Ce se întâmplă cu produsele alimentare expirate? Soluția unui antreprenor: Le transformă în mâncare pentru câini (VIDEO)

Penele de pasăre, transformate în concentrat proteic la Strășeni. Antreprenor: „Este mai eficient decât făina de pește” (VIDEO)

Penele de pasăre, transformate în concentrat proteic la Strășeni. Antreprenor: „Este mai eficient decât făina de pește” (VIDEO)

Advertoriale
Ei sunt campionii schimbării 2021. Personalități din diverse domenii au fost premiați pentru implicare (FOTO)

Ei sunt campionii schimbării 2021. Personalități din diverse domenii au fost premiați pentru implicare (FOTO)

Proiecte de dezvoltare a sectorului TIC pe agenda „Moldova ICT Summit: The Future of Digital”

Proiecte de dezvoltare a sectorului TIC pe agenda „Moldova ICT Summit: The Future of Digital”

Istoriile de succes ale eroilor din spatele schimbărilor majore în Programul Operațional comun România - Republica Moldova (VIDEO)

Istoriile de succes ale eroilor din spatele schimbărilor majore în Programul Operațional comun România - Republica Moldova (VIDEO)

E un efort pe care nu-l putem face
singuri, așa că te așteptăm alături de noi
EMISIUNI
  • Oameni ca tine: Creatorul de zâmbete (VIDEO)
    Oameni ca tine: Creatorul de zâmbete (VIDEO)
  • Oameni ca tine | Un cuplu de la Ialoveni a pus pe roate o afacere creativă: „În dragoste și în business toate căile sunt bune”
  • Podcastul „Bilet în Parlament”: Tărț la PAS. Analizăm promisiunile noii majorități parlamentare și cât de reale sunt acestea (AUDIO)
  • Podcastul „Bilet în Parlament”: Viața de deputat, între glamour și birocrație. Discuție cu fostul parlamentar Vadim Pistrinciuc (AUDIO)
  • De la 11, cu Veaceslav Platon despre promisiunile electorale ale lui Veaceslav Valico
Cele mai populare
  • 1
    Protest împotriva rezultatelor alegerilor parlamentare din Rusia, la apelul Partidului Comunist
  • 2
    Scopul autorităților în privința emigranților: Până-n 2025, 25% dintre moldovenii aflați în străinătate să își dorească să revină acasă și 50% din cei reveniți să fie reintegrați cu succes
  • 3
    Titlurile din presa străină despre dezvăluirea Nataliei Morari: De la „revelația șocantă” la „declarația care a adus furtună”
  • 4
    PUN către PAS: „Numiri abuzive în funcții, eliberări pe criterii de partid și concursuri trucate” (VIDEO)
Canalul nostru de pe YouTube
Autentificare
Ai uitat parola?
Salvează articolul

Pentru a activa această opțiune, e nevoie să fii logat pe AGORA.

Articolele salvate pentru mai târziu, le vei putea găsi în profilul tău.

Urmărește subiectul

Pentru a activa această opțiune, e nevoie să fii logat pe AGORA.

Subiectele urmărite le vei putea găsi în profilul tău.