Trei paradoxuri în activitatea media la vreme de pandemie, în opinia Ioanei Avădani

• Salvează articol

Pandemia COVID-19 a adus criză nu doar în sectorul economic și social, dar e o continuă provocare și pentru mass-media. Dacă la începutul acesteia, activitatea jurnaliștilor și a redacțiilor a cunoscut câteva schimbări de paradigme care le-a adus o mai mare audiență, astăzi majoritatea instituțiilor media se gâdesc cum să-și organizeze munca în continuare. 

În urma unei analize a activității media pe parcursul acestui an, președinta Centrului pentru Jurnalism Independent de la București, Ioana Avădani, a identificat trei paradoxuri legate de criza pandemică și media. 

„Primul a fost că la început lumea era avidă de informație. Guvernul, însă, a pus stavilă în canalele de comunicare, dând doar informații parțiale, pregătite și insuficiente. Exact atunci când aveam nevoie de mai multă informație, ne-a fost oferită mai puțină. Și accesul jurnaliștilor la surse alternative a fost restricționat. Cel de-al doilea paradox se referă la bani. Într-o nevoie mare de informații, într-o nevoie constantă de servicii media, sursele de finanțare din publicitate au scăzut. În unele părți au scăzut chiar până la 50%. Iar al treilea paradox se referă la public. În perioada de izolare a existat un public numeros, care nu a putut fi monetizat. Deci, eram într-o situație complicată. Nu avem informație, nu avem bani și avem un public care ne cere informații, dar care nu a fost educat sau nu a fost dispus să plătească pentru conținut. În aceste condiții mass-media a fost pusă în situația să supraviețuiască”, a punctat experta în cadrul Atelierului „Managementul redacțional în situații de criză. Experiențe internaționale și practici autohtone”, desfășurat la Forumul Mass-Media 2020.

Reacția presei din SUA la pandemie

În aceste condiții, instituțiile de presă s-au văzut nevoite să caute cum să-și reducă din cheltuieli. Pe piața media din SUA, au fost simbțibile chiar și reducerile de personal. 

„Prima măsură la care s-a recurs pentru reducerea cheltuielilor a constituit-o reducerea de personal. Contractele freelancerilor au fost primele care au încetat. Apoi au urmat cei din stafful tehnic. În televiziuni s-a renunțat la serviciile de machiaj și coafură. Potrivit unei estimări făcute de The New York Times, pierderile de joburi în domeniul media în primele luni de pandemie a atins cifra de circa 36.000. S-au mai pierdut de asemenea și beneficii, cum ar fi concedii de maternitate, tăierea indemnizațiilor pentru funcții de conducere. Alte reduceri care s-au făcut au ținut de conținut sau proiectele aflate în desfășurare, dar și costuri legate de sediu. Mult redacții au trecut să lucreze de acasă”, a mai subliniat Ioana Avădani.

La nivelul UE s-a observat un alt gen de reacție

„Aici s-a mers pe ajutor oferit industriei media, oferit în diverse feluri. Într-o primă decizie emisă la nivelul Comisiei Europene a fost menționat că statele membre își pot depăși cheltuielile. Astfel au fost oferite granturi instituțiilor media. Practic, statul a plătit salarii jurnaliștilor ca să-și facă meseria, fără a avea vreo influență asupra politicii editoriale. Au existat și măsuri directe precum - eșalonarea datoriilor, eșalonarea taxelor de stat. Deci, modelul American are în mijlocul atenției modelul de business, în timp ce statele membre ale Uniunii Europene, unde avem o serie de documente comunitare ce statuează că libertatea presei și libertatea de expresie sunt valori fundamentale, au mers mai degrabă pe sprijinul mass-media”, a mai adăugat președinta CJI de la București.

În România, lucrurile s-au desfășurat de o manieră neplăcută pentru mass-media. În momentul în care am încercat să-i spunem premierului că mass-media nu poate intra în șomaj tehnic, am fost îndemnați să folosim alte instrumente care în final tot la șomaj tehnict te duceau. Au fost companii care au beneficiat de șomaj tehnic, dar după și-au chemat oamenii să muncească în regim de voluntariat. Lucrul a fost scos la lumină de Sindicatul jurnaliștilor din România. Vânzările directe de ziare nu au mai mers. Poșta română circula cu jumate de normă, respectiv ziarul ajungea o dată pe săptămână. La TV și în media online a fost ceva mai bine. În prima lună a câștigat jumate de milion de oameni noi. Dar, în a doua lună de pandemie curba a început să scadă.

Ioana Avădani

Jurnaliștii de la Chișinău nu sunt mai puțin îngrijorați de ceea ce ar putea urma și criza cu care s-ar putea confrunta în perioada următoare.  

„Noi am făcut modificări în programul de muncă. Acum nu mai funcționează comunicarea pe verticală. Acum fiecare membru trebuie să poată să ia decizii - să știe ce se publică, cum și când se publică. E adevărat că am avut o creștere de trafic. Astăzi, cheltuielile noastre sunt acoperite în proporție de 13% din publicitate, restul fiind din granturi. Până la anul nou avem acoperire, dar după nu știm ce va fi. Deja ne gândim ce să facem în viitor. Deja am început să reducem și din personal. Avem colegi care deja nu activează în regim normal de 8 ore de muncă, ci numai patru”, a afirmat redactora-șefă NewsMaker, Galina Vasilieva.

Citește și: Cum se fac bani în presa din R. Moldova? Comparații și studiul de caz AGORA, prezentat la Forumul Mass-media 2020

La Forumul Mass-Media managera Interact Media a prezentat studiul de caz AGORA, care constă în implementarea platformei de membership și de abonamente.

Citește mai mult aici: EDITORIAL | Ce am reușit în șase luni de Membership AGORA și nouă luni de presă în pandemie

Menționăm că la 24 și 25 noiembrie 2020 se desfășoară ediția a șasea a Forumului Mass-Media din Republica Moldova. Forumul este convocat anual sub egida Consiliului de Presă pentru a dezbate problemele comunității jurnalistice moldovenești, a identifica și a promova soluții pentru consolidarea independenței editoriale și a calității mass-media.

LIVE TEXT. Forumul Mass-media 2020

În cadrul Forumului din acest an vor avea loc două dezbateri, una la tema implementării Concepției naționale de dezvoltare a mass-media și a noului Cod al serviciilor media audiovizuale, și alta despre impactul restricțiilor pe timp de pandemie asupra libertății presei. La dezbateri vor participa jurnaliști și experți din țară și de peste hotare, precum și reprezentanți ai autorităților din Republica Moldova.

În cele două zile ale Forumului se vor desfășura patru ateliere despre managementul redacțional pe timp de criză, modelele eficiente de monetizare a produselor jurnalistice și de suplinire a bugetelor redacțiilor, digitalizarea știrilor, transparența finanțării media, și un masterclass despre utilizarea noilor tehnologii în realizarea investigațiilor jurnalistice. La dezbateri și ateliere au confirmat participarea experți din Letonia, Ucraina, România, Georgia, Polonia, Rusia și Ungaria.

În rezultatul discuțiilor de panel și a atelierelor tematice, va fi elaborată și propusă pentru adoptare Rezoluția Forumului Mass-Media 2020 care va fi transmisă autorităților naționale, reprezentanțelor şi ambasadelor străine, organizațiilor şi experților europeni şi internaționali care monitorizează dezvoltarea democratică a Republicii Moldova.

Vezi și aceste știri

Cum se fac bani în presa din R. Moldova? Comparații și studiul de caz AGORA, prezentat la Forumul Mass-media 2020

Situația mass-media din RM: Jurnaliștii nu așteaptă sprijin de la guvernare, ci doar instrumente funcționale

„Să nu confundăm libertatea de exprimare cu libertatea de a minți.” INTERVIU cu Petru Macovei despre dezinformare și propagandă în mass-media

Advertoriale

Ei sunt campionii schimbării 2021. Personalități din diverse domenii au fost premiați pentru implicare (FOTO)

Proiecte de dezvoltare a sectorului TIC pe agenda „Moldova ICT Summit: The Future of Digital”

Istoriile de succes ale eroilor din spatele schimbărilor majore în Programul Operațional comun România - Republica Moldova (VIDEO)

E un efort pe care nu-l putem face
singuri, așa că te așteptăm alături de noi

Abonamente Agora

SUSȚINĂTOR
App Agora

FAN
Invitații și Cadouri

AMBASADOR
Site fără reclamă