Președinții Republicii Moldova: Cine s-a mai aflat la cârma țării în perioada celor 29 de ani de independență

Președinții Republicii Moldova: Cine s-a mai aflat la cârma țării în perioada celor 29 de ani de independență

În perioada celor 29 de ani de independență ai R. Moldova, la cârma țării au stat cinci președinți, doi președinți aleși prin votul membrilor Parlamentului și alți trei aleși direct de cetățeni. Din septembrie 2009 și până în martie 2012 Republica Moldova a avut și trei șefi de stat interimari. Alegerile din noiembrie curent au intrat în istoria R. Moldova ca fiind cea de-a patra experiență când poporul moldovenesc și-a ales direct președintele, iar învingătoare a ieșit o femeie. Pe 24 decembrie Republica Moldova va avea un nou președinte, odată cu învestirea în funcție a Maiei Sandu.

MIRCEA SNEGUR

În decembrie 1991, prin alegeri directe, la cârma țării a fost numit Mircea Snegur, primul președinte ales după independență. Agronom de profesie și neafiliat politic, Mircea Snegur a fost în funcția de președinte în perioada ianuarie 1992 -1997.  Snegur a susținut proclamarea independenței la 27 august 1991 și s-a opus referendumului unional privind păstrarea URSS.

Pe durata mandatului său, au început reformele, inclusiv privatizarea proprietății de stat. Președinția lui Snegur a fost marcată și de conflictul armat de pe Nistru, adoptarea Constituției și acordarea statutului de autonomie Găgăuziei.

La 3 septembrie 1991, a fost creată Armata Națională a Republicii Moldova. În decembrie 1991, președintele Mircea Snegur semnează actul prin care Republica Moldova devine stat membru al Comunității Statelor Independente.

La 2 martie 1992, Republica Moldova devine membră cu drepturi depline a Organizației Națiunilor Unite.

La data de 26 iunie 1995, Republica Moldova este admisă ca membră cu drepturi depline în Consiliul Europei.

PETRU LUCINSCHI

În noiembrie 1996, moldovenii au fost chemați din nou la urnele de vot pentru a face o alegere. Drept urmare a scrutinului, istoricul Petru Lucinschi a fost numit cel de-al doilea președinte al R. Moldova. Lucinschi a deținut funcția de șef de stat în perioada ianuarie 1997- aprilie 2001 și a continuat reformele începute de predecesorul său Mircea Snegur.

A continuat procesul de privatizare a proprietăților de stat. În domeniul politicii externe, a început procesul de integrare a Republicii Moldova în Uniunea Europeană și de distanțare față de țările din CSI.

În 5 iulie 2000, Constituția Republicii Moldova a fost modificată în așa fel, încât președintele Republicii este ales de Parlament prin vot secret și nu prin votul direct al cetățenilor, așa cum se practicase până atunci. Parlamentul de la Chișinău a decis astfel transformarea Republicii Moldova în Republică Parlamentară, în care șeful statului este ales de Legislativ, iar Guvernul beneficiază de prerogative extinse.

VLADIMIR VORONIN

La alegerile parlamentare din 25 februarie 2001, Partidul Comuniștilor a ieșit învingător. Președintele Moldovei, Lucinschi, nu și-a depus candidatura pentru alegerea președintelui de către Parlament. El a afirmat că nu este de acord cu alegerea președintelui în Parlament și consideră regimul parlamentar ca fiind neadecvat pentru actuala situație din Republica Moldova.

Istoria R. Moldova este marcată de perioada anilor 2001- 2009, când prin două mandate consecutive, fotoliul de șef de stat a fost ocupat de liderul Partidului Comuniștilor, Vladimir Voronin. De această dată, prin modificări legislative ale Constituției, Voronin nu a mai fost ales de vocea directă a poporului, ci prin vot al deputaților din Parlament. Primul mandat i-a fost atribuit în aprilie 2001, iar următorul în 2005. Deși a venit la putere cu lozinca aderării la Uniunea Rusia-Belarus, în mai puțin de doi ani a anunțat cursul de integrare europeană. Politica lui Voronin a dus, în unele perioade, la răcirea relațiilor cu România, iar uneori și cu Rusia.

GHIMPU, FILAT, LUPU

Din 2009, R. Moldova a avut trei președinți interimari. Mai exact, în funcție a fost liderul de atunci al Partidului Liberal, Mihai Ghimpu, pentru perioada septembrie 2009 - decembrie 2010. El s-a remarcat prin refuzul de a participa la Parada de 9 mai, organizată la Moscova, dar și prin decretarea zilei de 28 iunie drept zi a ocupației sovietice.

Prima inițiativă a lui Mihai Ghimpu în calitate de președinte al Parlamentului a fost propunerea de modificare a organigramei Legislativului. Ghimpu este unul dintre puținii oameni politici moldoveni care și-au asumat public identitatea românească și a recunoscut că este unionist.

Acesta a fost urmat de liderul Partidului Liberal Democrat din Moldova, Vlad Filat, care a deținut funcția două zile - 28-30 decembrie. Iar pe 31 decembrie 2010 prin decretul lui Marian Lupu a fost numit în funcția de prim-ministru.

Următorul președinte interimar a fost reprezentantul democraților, Marian Lupu, care a deținut fotoliul de șef al țării în perioada decembrie 2010 - martie 2012. Pe 30 decembrie 2010, Partidul Democrat din nou a dat prioritate Alianței formând așa numita AIE-2 cu PL și PLDM. Astfel, Lupu a dat de înțeles că susține reformele începute de prima alianță și că pledează pentru integrarea europeană a Republicii Moldova.

NICOLAE TIMOFTI

După criza politică din 2012, președinte al Republicii Moldova este ales judecătorul Nicolaie Timofti, neafiliat politic. La 22 mai 2012, Nicolae Timofti a promulgat Legea cu privire la modificarea și completarea Legii 100 privind actele de stare civilă, ca urmare a acestei legi, cetățenii Republicii Moldova pot să-și indice în actul de identitate naționalitatea română dacă se auto-identifică români.

Pe parcursul mandatului său, Nicolae Timofti a fost criticat pentru faptul că de multe ori poziția sa oficială a fost prezentată de purtătorul său de cuvânt, Vlad Țurcanu.

El a mai fost criticat și pentru înmânarea unui număr mare de distincții de stat, printre beneficiarii acestora numărându-se mulți funcționari și demnitari de stat, persoane controversate, sau ale căror merite nu ar fi justificate.

IGOR DODON

Istoria țării este completată în 2016 cu ultimul nume cunoscut până acum pentru această funcție - Igor Dodon. Prin noi modificări legislative, liderul de atunci al Partidului Socialiștilor avea să fie ales direct de cetățenii țării. Igor Dodon ajunge în fotoliul de șef de stat la vârsta de 41 de ani și devine cel mai tânăr președinte din istoria Republicii Moldova. Înainte de a fi ales președinte, a fost deputat în mai multe legislaturi. 

Citește și: Dodon, patru ani de președinte: Ce-a promis și ce-am primit (VIDEO)

Igor Dodon a avut o politică externă caracterizată prin multiplele sale vizite la Moscova și a fost perceput drept un președinte pro-rus. Funcția de președinte i-a fost atribuită, urmare a alegerilor din octombrie-noiembrie 2016. Dodon a fost președinte timp de patru ani, dorindu-și fotoliul și pentru al doilea mandat.

În urma celui de-al doilea tur de scrutin, din 15 noiembrie 2020, candidata PAS, Maia Sandu, l-a învins însă cu 57,75% din voturi, devenind astfel prima femeie președintă aa Republicii Moldova.

Maia Sandu a renunțat deja la funcția de președintă PAS și la calitatea de membră a formațiunii politice. Inaugurarea oficială este planificată pentru data de 24 decembrie curent, la Palatul Republicii.

Sprijină redacția Agora cu doar 98 de lei pe lună, iar noi te răsplătim cu un coș de produse locale de la From the Heart Shop.

Avem puterea să ne ajutăm unii pe ceilalți….

Dacă și tu crezi că ceea ce citești pe acest site sunt informații importante, atunci susține munca redacției AGORA cu un abonament digital ca să devină mai bună, să facă știri deosebite, interviuri mai interesante, articole și povești care să te facă să vrei să le recitești și să le distribui prietenilor tăi.

Mai mult, răsplătim fiecare abonat cu un set de produse locale, împachetate cu dragoste de echipa de la From the Heart Shop, astfel contribuim împreună la promovarea produselor de-acasă, din Moldova.

Devino de astăzi Susținător, Fan sau Ambasador AGORA

Vezi și aceste știri
Maia Sandu a renunțat la funcția de președinte PAS și calitatea de membră a formațiunii

Maia Sandu a renunțat la funcția de președinte PAS și calitatea de membră a formațiunii

Dodon, patru ani de președinte: Ce-a promis și ce-am primit (VIDEO)

Dodon, patru ani de președinte: Ce-a promis și ce-am primit (VIDEO)

Toate voturile au fost procesate. Maia Sandu a devenit prima femeie președinte a R. Moldova cu 57,75% din voturi (VIDEO)

Toate voturile au fost procesate. Maia Sandu a devenit prima femeie președinte a R. Moldova cu 57,75% din voturi (VIDEO)

Advertoriale
Microinvest: “Nu avem locuri VIP pentru credite - suntem corecți și respectuoși cu fiecare”

Microinvest: “Nu avem locuri VIP pentru credite - suntem corecți și respectuoși cu fiecare”

Achită cu cardul Mastercard de la maib și câștigă bilete la meciul Sheriff Tiraspol - Real Madrid

Achită cu cardul Mastercard de la maib și câștigă bilete la meciul Sheriff Tiraspol - Real Madrid

Excelează în banking, dar și la alergări. Angajații maib, pe podiumul Chișinău International Marathon (FOTO)

Excelează în banking, dar și la alergări. Angajații maib, pe podiumul Chișinău International Marathon (FOTO)

E un efort pe care nu-l putem face
singuri, așa că te așteptăm alături de noi
EMISIUNI
  • Oameni ca tine: Creatorul de zâmbete (VIDEO)
    Oameni ca tine: Creatorul de zâmbete (VIDEO)
  • Oameni ca tine | Un cuplu de la Ialoveni a pus pe roate o afacere creativă: „În dragoste și în business toate căile sunt bune”
  • Podcastul „Bilet în Parlament”: Tărț la PAS. Analizăm promisiunile noii majorități parlamentare și cât de reale sunt acestea (AUDIO)
  • Podcastul „Bilet în Parlament”: Viața de deputat, între glamour și birocrație. Discuție cu fostul parlamentar Vadim Pistrinciuc (AUDIO)
  • De la 11, cu Veaceslav Platon despre promisiunile electorale ale lui Veaceslav Valico
Cele mai populare
  • 1
    Presa rusă scrie pe surse că una din condițiile rușilor e achitarea de către Chișinău a unei datorii de 700 milioane de dolari
  • 2
    De ce Maia Sandu nu se întâlnește cu Vladimir Putin? Explicația prim-ministrei Natalia Gavriliță
  • 3
    Spînu, fără rezultate concrete în urma vizitei în Rusia: „Oferta propusă de Gazprom nu este în avantajul cetățenilor noștri”
  • 4
    Ucraina ne-ar putea oferi gaz pe datorie, în condițiile în care R. Moldova și Rusia nu vor ajunge la un numitor comun
Canalul nostru de pe YouTube
Autentificare
Ai uitat parola?
Salvează articolul

Pentru a activa această opțiune, e nevoie să fii logat pe AGORA.

Articolele salvate pentru mai târziu, le vei putea găsi în profilul tău.

Urmărește subiectul

Pentru a activa această opțiune, e nevoie să fii logat pe AGORA.

Subiectele urmărite le vei putea găsi în profilul tău.