Astfel, Comisia de anchetă a pregătit un pachet de întrebări pentru procurorul general, precum:

În ce an și în ce circumstanțe, Stoianoglo a auzit despre faptul că prin intermediul unor bănci se efectuează un șir de tranzacții în proporții deosebit de mari în R. Moldova?

Cine a informat pentru prima dată despre această operațiune și când s-a înțeles că este o tipologie?

Ce decizii a emis Consiliul de Securitate în acest caz, cu această tipologie?

Întrucât Stoianoglo nu s-a prezentat la ședință, deputatul Pro Moldova a menționat că unele aspecte ar putea fi cercetate în cadrul dosarului și că de fapt e o practică a procurorilor de a nu veni cu un raport în fața Parlamentului. La ședință s-a mai prezentat deputatul PAS Dumitru Alaiba și deputatul Partidului Șor Denis Ulanov.

„În ultimii ani, noi am observat o practică a Procuraturii Generale în raport cu Parlamentul și anume neprezentarea procurorului la raport în fața Parlamentului pe motiv că acesta ar submina, independența și autonomia procurorilor care trebuie să fie o instituție ca parte componentă a justiției absolut independentă de orice presiune sau influență politică.

În același timp, în conformitate cu cadrul legal și cel constituțional, procuratura prezintă un raport de activitate pe subiecte de interes public, iar acesta poate fi trasat și de acel Parlament. Totuși motivul procurorului general de a nu se prezenta nu pot cunoaște. Probabil unele aspecte la care am solicita răspunsuri să fie aspecte cercetate și în cadrul dosarului”, a declarat deputatul Vladimir Cebotari.

Precizăm că recent, fondatorii și administratorii a trei companii care apar și în raportul Kroll au făcut pentru prima dată declarații despre implicarea lor în „furtul miliardului”, informează Ziarul de Gardă. Potrivit sursei citate, companiile anchetate în dosarul fraudei bancare pentru că ar fi adus un prejudiciu de peste 550 de milioane de dolari Băncii de Economii, Băncii Sociale și Unibank

Reprezentanții companiilor „Caritas Group”, „Provolirom” și „Dracard” le-au spus judecătorilor despre cum au ajuns să gestioneze companiile care au beneficiat de milioane de euro obținute în temeiul unor contracte de credit. Totuși, fondatorii și administratorii firmelor susțin că nu ar fi știut ce anume semnează, câte contracte și nici despre ce sume ar fi fost vorba.

De altfel, la începutul lunii decembrie curent, procurorul general, Alexandr Stoianoglo, a declarat că nu deține nicio listă cu beneficiarii furtului miliardului, deși anterior au fost dezvăluite nume de către Comisia parlamentară de anchetă.

Amintim că în luna septembrie, Alexandru Slusari a dezvăluit că în raportul Kroll figurează Vlad Plahotniuc. Pe locul doi, e gruparea lui Vlad Filat și Ilan Șor.

AGORA precizează că în anul 2018, potrivit datelor Ministerului Finanţelor, ar fi fost recuperate circa 715 milioane de lei. Până la 1 ianuarie 2019, autoritățile au reușit să recupereze circa 1,718 miliarde de lei de la cele trei bănci implicate în jaful secolului din Republica Moldova, aflate în proces de lichidare. Acest lucru înseamnă că până astăzi, pe parcursul primelor luni ale anului curent au fost recuperate aproape 600 de milioane de lei.