Rețea de apeduct pentru Sîngera, din emiterea obligațiunilor

Obligațiunile municipale sunt valorile mobiliare cu titlu de datorie. Acestea pot fi emise de primăriile satelor și orașelor. Fiind cumpărate de investitori, primăriile se împrumută cu bani din care să demareze proiecte de infrastructură locală. 

Deși instrumentul de creditare se bucură de aplicare largă în străinătate, iar experții în economie vorbesc despre o serie de avantaje în emiterea obligațiunilor municipale, în Republica Moldova nicio primărie nu a încercat să obțină surse financiare pe această cale. Printre localitățile care își doresc să încerce soluția de finanțare pentru proiectele locale este orășelul Sîngera.  

O zonă din orășel, unde locuiesc în jur de 300 de familii, nu are acces la rețeaua de apeduct. Întreg proiectul de conectare la sistem se estimează la 3,5 milioane de lei. Bani pentru construcția rețelei ar putea fi identificați prin emiterea obligațiunilor municipale. 

„Legea finanțelor publice locale prevede că gradul de îndatorare a unei primării poate fi de maxim 20% din veniturile proprii. Noi am analizat care sunt veniturile proprii, iar cele 20% constituie 2,8 milioane de lei. Aceasta înseamnă că primăria Sîngera va putea emite obligațiuni în sumă de 2,8 milioane de lei și mai este nevoie de 700 de mii de lei, care va fi contribuția primăriei”, calculează primarul orașului, Valeriu Popa.

În opinia edilului, singurul risc în emiterea obligațiunilor municipale ține de capacitatea satelor și orașelor de a întoarce la termen datoria. Mai mult, primarul este sigur că mai multe sate ar accesa instrumentul de creditare dacă ar exista și suportul statului:

„Fie 50% la 50% achită primăria și Ministerul Finanțelor, sau ei își asumă în totalitate dobânda, sau în cazul în care persoanele fizice cumpără obligațiunile respective la un procent, Ministerul Finanțelor să mai vină cu un supliment la dobândă. Astfel, oamenii, în loc să pună banii în depozite bancare, vor investi în instrumentul acesta financiar. Ar fi un plus foarte mare, pentru că aceasta va demonstra că Guvernul susține intențiile primăriilor de a finanța proiectele locale și din alte surse, nu doar de la bugetul de stat sau din granturi”, adaugă primarul.

Pot emite obligațiuni municipale satele și orașele cu venituri mai mari

Legislația spune că obligațiunile municipale pot fi emise atât de primăriile satelor și orașelor, cât și de raioane și unități teritoriale autonome. 

„Vorbim despre orice primărie, evident care are suficiente venituri proprii, suficientă bază impozabilă pentru a rambursa aceste datorii. Acest instrument este folosit de regulă pentru primăriile mai mari, care au venituri mai mari proprii, deoarece trebuie să vorbim și despre emiterea instrumentului într-un mod cât mai prudent”, a declarat directorul executiv al Centrului Analitic Independent „Expert-Grup”, Adrian Lupușor.

„Vorbim despre un sat, care stă bine pe picioare, care are o anumită bază impozabilă, care are anumite venituri proprii, să zicem 15-20 de milioane de lei. Un sat care are o comunitatea cu mulți locuitori care locuiesc peste hotare, sunt diasporă în alte țări”, a adăugat expertul.

Obligațiuni versus credite. Cine poate investi

Îndatorarea prin emiterea obligațiunilor municipale este mai avantajoasă decât accesarea unui credit, afirmă experții. 

„În cazul creditului există un singur creditor, care este banca, cumva relația este stabilită între primărie și bancă. În cazul emiterii obligațiunilor municipale pot exista mai mulți investitori. Iar aceștia concurează între ei și aceasta permite primăriei să obțină resurse financiare la costuri mai mici decât un credit bancar”, explică Adrian Lupușor.

Este de menționat că, odată ce primăria a rambursat cu succes un astfel de împrumut, care a finanțat și a dus la bun sfârșit un proiect de infrastructură, crește încrederea sa ca autoritate publică locală în ochii investitorilor.

Pe lângă aceasta, în rezultat, se întăresc relațiile dintre comunitate și primărie, deoarece cei care cumpără obligațiunile pot fi locuitorii satului sau orașului, antreprenorii din acea localitate, pot fi reprezentanții diasporei care au provenit din acea localitate. 

Unde se duc banii

Legea obligă APL-urile să folosească obligațiunile municipale pentru finanțarea doar a investițiilor capitale. Mai exact, acești bani pot fi utilizați pentru investiții în infrastructură. Vorbim de reparația drumurilor și a trotuarelor, construcția rețelelor de apeduct și canalizare. 

La fel, banii împrumutați prin acest instrument pot fi utilizați pentru refinanțarea unor credite sau împrumuturi luate anterior, la fel, pentru scopuri de investiții capitale. Dacă primăria s-a contractat anterior în condiții mai puțin avantajoase, poate să emită obligațiuni municipale și să răscumpere acel credit.

Principalele bariere

În pofida șirului de avantaje enunțate, până acum, nicio administrație publică locală nu a emis obligațiuni. „Sunt două elemente majore. Primul și cel mai important este necunoașterea acestui instrument, despre cum are loc emisia obligațiunilor municipale. Este totuși ceva nou. Comparativ cu creditul bancar, este perceput ca o inovație. În R. Moldova, deseori, inovațiile sunt tratate cu foarte multă precauție”, susține directorul executiv al „Expert Grup”. 

La prima etapă, pentru a declanșa primele proiecte de emitere, Centrul Analitic Independent „Expert-Grup” a desfășurat un curs de instruire a reprezentanților din zece localități. Ulterior, trei primării vor fi selectate, în bază de concurs, pentru a fi ghidate de experți pe durata întregului proces, până la restituirea datoriei și încheierea proiectului finanțat.

A doua barieră ține de tratamentul fiscal al venitului obținut de investitorii care cumpără obligațiunile municipale. În prezent, venitul din dobândă se impozitează cu 12%, ceea ce contravine bunelor practici internaționale. 

„În R. Moldova, acest 12% sigur că afectează interesul investitorilor de a procura obligațiuni municipale. Însă, din 2021, s-au introdus anumite modificări în legislație, așa încât valorile imobiliare de stat la fel urmează a fi impozitate cu 12%, ceea ce înseamnă că cel puțin nu va exista tratament fiscal diferențiat”, adaugă expertul. În opinia sa, obligațiunile municipale nu ar trebui să fie impozitate, pentru a încuraja primăriile să se împrumute în interesul comunității.

Iar cea de-a treia barieră majoră ține de veniturile localităților. Legea prevede un plafon în sumă de 20% din veniturile totale anuale ale localității. În aceste condiții, satele care au venituri mici au și posibilități reduse să împrumute sume substanțiale în condiții avantajoase.

„Noi am remarcat că ponderea veniturilor proprii fiscale ale primăriilor din total venituri a înregistrat o tendință de scădere. Practic, primăriile devin din ce în ce mai dependente de transferurile de la bugetul de stat. Autonomia financiară a primăriilor scade, iar aceasta înseamnă că și capacitatea primăriilor să contracteze împrumuturi, la fel, scade”, punctează Lupușor. 

În acest sens, experții recomandă extinderea până la 30% a limitei de îndatorare pentru anumite APL-uri.

Practica altor țări

Emiterea obligațiunilor municipale este utilizată ca instrument de finanțare a proiectelor în numeroase state din regiune. Printre acestea se numără și țara vecină de peste Prut, România.

Doar în 2019, localitățile din statul român au efectuat 38 de emisiuni. Volumul lor se estimează la de 3,3 miliarde de roni, echivalentul a 14,19 miliarde de lei moldovenești.

Condițiile împrumutului specifică termenul de scandență cuprins între cinci și 20 de ani. Totuși, cele mai multe emitențe au fost făcute de capitala București, cu o pondere de aproape 2/3 din totalul acestora. Iar investitorii sunt de cele mai multe ori cetățenii sau băncile. Există însă o diferență, față de sistemul din Republica Moldova - scutirea de impozite pe venitul din procurarea obligațiunilor.

„Toate țările din vecinătate deja au emis obligațiuni municipale. Aceeași restricție este valabilă și în alte țări din regiune, că obligă primăriile să contracteze aceste împrumuturi pentru investiții capitale. De regulă, primăriile au deja relații bine stabilite cu băncile care sunt pe post de intermediar financiar. În toate țările din regiune veniturile din obligațiunile municipale beneficiază de un tratament fiscal preferențial. În rest, există plafoane similare prudențiale”, spune Adrian Lupușor.

Un alt exemplu este Bulgaria. În această țară sunt nouă municipalități cu obligațiuni municipale active, arată o analiză a Centrului Analitic Independent „Expert-Grup”.

Obligațiunile sunt emise atât în monedă națională, cât și în valută. În mare parte, emitenții sunt localitățile mari și cele mijlocii, iar banii se investesc în infrastructură locală, refinanțarea datoriilor și cofinanțare. Investitorii, la rândul lor, sunt instituții, precum fonduri de pensii și bănci. Orice emisiune de obligațiuni este integrată în proiectul bugetului, iar limita de îndatorare este de 15% din venitul localității. La fel, investitorii sunt scutiți de impozitul pe venit.

„Nu trebuie să tratăm cu precauție tot ce este nou. Aș vrea să încurajez și primăriile, și populația în general să se informeze despre acest instrument financiar, nou pentru Republica Moldova, dar deja uzual pentru țările din regiune, și să reiterez apelul către autoritățile publice centrale pentru a asigura condiții prielnice pentru dezvoltarea acestui instrument”, a spus Adrian Lupușor.

Menționăm că materialul face parte dintr-un proiect de Jurnalism de Soluții, lansat de AGORA. Acesta este finanțat de un grant oferit de Departamentul de Stat al SUA. Opiniile, constatările şi concluziile din articol aparţin autorului şi nu le reflectă neapărat pe cele ale Departamentului de Stat al SUA.