„Noi trebuie să luăm legea bugetului, votată în fugă în decembrie, să o revedem, să reconsiderăm cheltuielile bugetate atunci, cheltuieli irelevante, care nu sunt prioritare acum. Achiziții de mașini, echipamente, reparații de 50 de milioane la FISC, de exemplu. Reconsiderarea cheltuielilor din buget ne va permite să identificăm resurse pentru acest pachet anti-criză”, a spus Grosu.

Candidatul la funcția de prim-ministru a precizat că primul beneficiar al „pachetul anti-criză” ar urma să fie domeniul sănătății.

„Altă direcție va fi susținerea celor care și-au pierdut veniturile, locurile de muncă, liberii profesioniști. Să le oferim cel puțin 1.000 de lei pe săptămână. Să majorăm fondul de subvenționare în agricultură, ca să ajungă la 1,5 miliarde de lei. Să majorăm fondul de garantare a creditelor în afacere. În domeniul HoReCa, care este foarte afectat, oamenii încearcă să-și adapteze afacerile. Pe lângă facilități financiare, vom veni cu facilități de ordin administrativ. FISC-ul nu trebuie să fie instituția care vine și caută nod în papură și nu pleacă fără să pună cel puțin o amendă. E nevoie de schimbarea de atitudine”, a adăugat Grosu.

AGORA precizează că, pe 22 martie, Înalta Curte a decis că desemnarea lui Igor Grosu drept candidat pentru funcția de premier este constituțională, respingând sesizarea PSRM. Candidatul a anunțat că va depune la Parlament echipa și programul de guvernare.

Anterior, Igor Grosu spunea că planifică discuții cu fracțiunile parlamentare, menționând că programul său de guvernare se va baza pe trei piloni: lupta eficientă cu criza pandemică și economică, campania de vaccinare, revenirea la viață normală pentru toți cetățenii; curățarea rapidă de scheme și de corupți a instituțiilor, agențiilor și întreprinderilor de stat și cu participare de stat; declanșarea alegerilor anticipate.