Elena Zagnat
Parlamentul de legislatura a X-a ar putea intra în istoria Republicii Moldova drept primul Legislativ dizolvat pentru că nu reușit să dea vot de încredere unui Guvern. Din cele zece legislaturi de la independență încoace, trei și-au încetat activitatea în rezultatul dizolvării, iar unul în urma autodizolvării. Niciodată, însă, motivul nu a fost legat de imposibilitatea instaurării Cabinetului de miniștri, ci, în majoritatea cazurilor, de lipsa unui consens privind alegerea șefului statului.
Din 1990 încoace, crizele politice s-au perindat prin mai toate Legislativele Republicii Moldova. Deputații au format alianțe, coaliții, majorități, însă, uneori, s-au văzut nevoiți să își încheie activitatea înainte de termen, întrucât nu au putut ajunge la un numitor comun.
Primul Parlament și autodizolvarea
În perioada activității primului Parlament, forma de guvernare a oscilat de la una parlamentară la cea prezidențială, instaurată odată cu introducerea funcției de președinte al Republicii Moldova și desfășurarea alegerilor acestuia.
Parlamentul Republicii Moldova, 1990-1994În urma unei crize parlamentare acute, la 12 octombrie 1993, Parlamentul s-a autodizolvat, nu înainte însă de a fixa data unui scrutin parlamentar anticipat – 27 februarie 1994.
Schimbarea Constituției și drumul spre anticipatele din 2001
La 5 iulie 2000, cu o majoritate constituțională de voturi, Parlamentul a operat o serie de modificări în Constituție, în urma cărora s-a trecut de la un regim politic semiprezidențial la unul parlamentar. Potrivit acelor modificări, președintele Republicii Moldova urma să fie ales de către Parlament, prin vot secret cu cel puțin trei cincimi din numărul deputaților aleși.
Parlamentul Republicii Moldova, 1998-2001În urma reformei constituționale, în decembrie 2000, după expirarea mandatului președintelui Republicii Moldova în exercițiu, Parlamentul a inițiat procedura alegerii unui nou șef de stat. Pentru că deputații nu au reușit să ajungă la un consens, în conformitate cu noile prevederi constituționale, președintele Republicii Moldova în exercițiu (pe atunci Petru Lucinschi) a dizolvat Parlamentul și a stabilit data alegerilor parlamentare anticipate – 25 februarie 2001.
7 aprilie și cel mai scurt mandat
Legalitatea alegerilor parlamentare din 5 aprilie 2009 a fost contestată de mai mulţi concurenţi electorali, ceea ce a generat proteste de masă, soldate cu evenimentele dramatice din 7 aprilie 2009. În funcţia de preşedinte al Parlamentului a fost ales atunci Vladimir Voronin.
aprilie 2009După două încercări nereuşite de a alege şeful statului, Legislativul a fost dizolvat, iar alegerile parlamentare anticipate au fost stabilite pentru data de 29 iulie 2009. Acest Parlament s-a întrunit într-o singură sesiune, în cadrul căreia au fost adoptate un număr restrâns de legi şi hotărâri.
Alianța pentru Integrarea Europeană 1
După alegerile parlamentare anticipate din 29 iulie 2009, patru din cele cinci partide care au acces în Parlament - PLDM, PL, PDM şi AMN, cu un număr total de 53 de deputați, au constituit coaliţia de guvernare „Alianţa pentru Integrare Europeană”. Preşedinte al Parlamentului a fost ales Mihai Ghimpu, care a devenit şi președinte interimar al ţării.
Vlad Filat, Mihai Ghimpu, Marian Lupu și Serafim UrecheanParlamentul Republicii Moldova eşuat de două ori în tentativa de a alege preşedintele țării, precum şi în încercarea de a modifica modalitatea de alegere a şefului statului prin organizarea referendumului republican constituţional din 5 septembrie 2010. Conform prevederilor Constituţiei Republicii Moldova, președintele în exercițiu al Republicii Moldova a dizolvat Parlamentul și a stabilit data alegerilor parlamentare anticipate – 28 noiembrie 2010.
De la independență, Republica Moldova a trecut prin nouă scrutine electorale parlamentare, dintre care patru au fost alegeri anticipate.
Anterior, președinta țării, Maia Sandu s-a adresat Curții Constituționale pentru ca magistrații să dea apreciere privind existența circumstanțelor pentru dizolvarea Parlamentului. În funcție de decizia CC se va decide, ulterior, dacă vor fi inițiate alegeri anticipate.
