Colaborare defectuoasă între instituții, venituri ratate la bugetul de stat și lacune în actele normative, sunt printre principalele probleme semnalate în domeniul managementului deșeurilor. Mai mult, în loc să fie restricționat, a crescut importul de mărfuri din plastic, în 2020, acesta a crescut, se arată în raportul auditului de mediu privind managementul deșeurilor din plastic, prezentat de Curtea de Conturi.
„Se relevă că, deși au fost introduse măsuri de interzicere a comercializării pungilor de plastic în grosime medie sau mare, și a tacâmurilor începând cu anul 2020, în decurs de un an și jumătate nu au fost stabilite contravențiile pentru nerespectarea condițiilor statuate, nefiind identificat nici agentul constatator în această situație, ceea ce a condus la o ratare de venituri în bugetul de stat ca urmare a neaplicării amenzilor”, a declarat membra Curții de Conturi, Natalia Apostol.
Un alt aspect evidențiat de auditori este și faptul că în anul 2020, importul mărfurilor din plastic a crescut cu 500 de tone, lucru care s-a întâmplat ca urmare a inacțiunii autorităților de resort, care ar fi trebuit să introducă unele restricții de importare a pungilor de plastic, cu excepția celor subțiri. Auditorii au mai precizat că în țară nu există un laborator specializat, care ar putea verifica conformitatea pungilor de plastic și a celor biodegradabile. Mai mult, autoritățile nu au o evidență clară în acest domeniu.
„Aceste pungi se importă ca pungi biodegradabile, dar sunt menționate sub tariful vamal al mărfurilor de plastic”, a explicat Apostol.
Au fost menționate și problemele ce țin de tergiversarea elaborării regulamentelor privind subvenționarea agenților economici care colectează, ambalează și reciclează deșeurile, de rând cu regulamentele privind salubrizarea localităților.
În replică, reprezentanții Ministerului Economiei și Infrastructurii de rând cu cei ai Ministerului Agriculturii, Dezvoltării Regionale și Mediului au precizat că aceste regulamente se află la etapa de expediere spre consultări, deși termenul de definitivare a acestora a fost de mult timp depășit.
Membrul Curții de Conturi, Andrei Munteanu a calificat explicațiile oferite de instituțiile vizate drept „lipsa unei colaborări sau o colaborare ineficientă”. Acesta a menționat și un caz în care Agenția pentru Protecția Mediului și Inspectoratul pentru Mediu, nu au reușit să aplice sancțiunile prevăzute de legislație, agenților economici care nu au depus în termen dările de seamă pe marginea gestionării deșeurilor.
„Agenția a remis informația agenților la inspectorat pentru sancțiuni, dar măsurile de constrângere nu au fost întreprinse, motivul fiind că inspectoratul nu dețineau identificare agenților economici, deși avea numele, adresa juridică, IDNO-ul și toate celelalte date”, a explicat Munteanu.
În replică, reprezentanții Inspectoratului au declarat că datele au fost incomplete și au solicitat noi date din partea Agenției, pentru a definitiva aplicarea sancțiunilor. Asta deși, conform lui Munteau, datele solicitate puteau fi găsite ușor în bazele de date publice de pe Internet.
În vara anului trecut 2019, printr-o inițiativă a câțiva deputați PAS, amenzile pentru vânzarea pachetelor din plastic urmau să fie reintroduse, prin modificarea Codului Contravențional. Legea a fost votată în prima lectură în iulie 2019, însă abia în februarie 2020 a fost votată în lectură finală.
Potrivit proiectului aprobat, sancțiunile pentru utilizarea și comercializarea pungilor de plastic, cât și pentru vesela de unică folosință, cu excepția celei biodegradabile, urmau să intre în vigoare începând cu 1 ianuarie 2021.
