În mai multe raioane ale țării, echipa SRL „CIMCAZAC” gestionează 1.650 de ha de pământ. Suprafețele sunt însămânțate cu culturi tradiționale: grâu, orz, porumb, floarea soarelui și rapiță.
Însă, de cinci ani se încearcă altceva. Așa, la o margine de capitală, pe 400 ha de teren, se întinde o plantație de salvie.
„Un ha de salvie economic dă atâta cât dă trei-patru ha de grâu. Așa că merită de produs această cultură. Este o plantă care se recoltează când este toată în floare. Crește până la înălțimea de 1,20 metri și este o frumusețe. Principalul lucru în creșterea ei este lupta cu buruienile. În rest, mari cheltuieli această plantă nu cere”, susține managerul pe producere la SRL „CIMCAZAC”, Mihai Cerguță.
Mai mult de atât, seceta din anul 2020 a afectat 90% din culturile organizației, începând cu grâul și terminând cu floarea-soarelui, spune agricultorul. Însă, salvia și coriandrul pe care-l cresc au dat același rezultatul care în fiecare an, fiind culturi rezistente la secetă.
Crescând culturi tradiționale, agricultorul s-a ciocnit cu problema vânzării roadei. În cazul salviei însă, se lucrează la comandă. Mai exact, un importator străin a fost cel care a venit în R. Moldova cu o cerere substanțială de masă verde. Iar Mihai Cerguță n-a stat mult pe gânduri.
Cumpărătorul este dispus să finanțeze în avans producția de salvie. În plus acesta asigură recoltarea roadei de pe câmp. Mai mult de atât, agricultorii își primesc veniturile per kg de masă verde direct de pe câmp, iar investitorul asigură continuitatea lanțului de producere așa încât să obțină din salvie uleiuri aromatice.
„Ei au două fabrici, la Căinari și la Glodeni, și au plănuit până să adune în jur de patru-cinci mii de ha de salvie pe an. Deci cerere încă este. Aceasta pentru că au văzut calitatea. Și China produce planta, nu doar noi, dar cele mai bune uleiuri se primesc în Moldova și în Crimeea”, spune Mihai Cerguță.
Alunul - o nouă cultură cu perspectivă
Un alt exemplu sunt livezile de alun din R. Moldova. Suprafețe mai mari au început să fie plantate de curând, livezile din întreaga țară fiind încă tinere de cinci-șapte ani. Cu toate acestea, importatorii străini, dar și cumpărătorii din țară manifestă un mare interes pentru cultură.
Printre primii agricultori care au sădit astfel de livezi se numără și echipa „Euroalun”.
„Din anul 2016 am început să ne formăm drept grup de experți. Am adunat o echipă din care fac parte atât experți local, cât și internaționali. Acum suntem peste 33 de producători locali. În total avem deja plantate prin Moldova 450 de ha de livadă cu diferite soiuri și ne bazăm mai mult pe soiurile de industrie, din Italia”, spune agricultorul Alexandr Perjan.
Agricultorii au reușit în timp să-și certifice producția care este bio și ecologică. Faptul a atras atenția importatorilor.
„Din momentul când am intrat în circuit ecologic, organismul de certificare doar a plasat online pe site-ul lor că compania dată produce alun, merge în conversie, și deja pe noi au început să ne sune de peste hotare. Am stabilit că imediat ce intrăm în roadă să luăm legătura cu ei și să facem export”, spune Alexandr Perjan.
Totuși, cererea este destul de mare și în R. Moldova, alunele fiind solicitate de producătorii de ciocolată, în patiserie sau pentru consum în stare proaspătă.
„Dacă vorbim de o livadă clasică, plantată, aveți nevoie de investiții nu mai mari decât la alte culturi intensive. Suma e de până la 2.500 de euro. Dar vine și statul cu un suport de 18.000 de lei pentru un ha și cred că aceste este un ajutor foarte bun”, spune agricultorul.
Este de remarcat că o livadă de alun aduce roadă medie de 2-2,5 tone. În cifre aceasta înseamnă profit de 5.000 de euro pentru un ha.
„Trebuie să vedem că deja pe piață este un surplus foarte mare de produse de fructe, de mere, de prun și sunt produse de risc. În caz că nu avem imediat cui să-l vindem trebuie să-l dăm fie la suc, fie cu preț mic. Noi am mers pe cultura alunului deoarece este un produs care nu se strică. Dacă l-ai recoltat corect și l-ai pus la păstrare corect, poate să stea și doi ani”, argumentează alegerea Alexandr Perjan.
Cerealele și plantele tehnice, ocupă cea mai mare pondere în agricultură
Exemplele celor doi agricultori sunt o încercare de a crește în țara noastră culturi mai puțin obișnuite, deși majoritatea terenurilor sunt ocupate de plante tradiționale.
O confirmă și datele statistice pentru anul 2020. Astfel, în total au fost însămânțate 1,53 milioane de hectare de teren arabil. Dintre acestea 957.000 de ha au fost cu cereale, 462.000 de ha - culturi tehnice și alte 69.000 de ha pe care s-au cultivat legume.
Abordarea de ani la rând pentru segmentul agricol din Moldova pare să nu aducă profitul de care ar putea beneficia agricultorii, spun experții în domeniu. În plus se observă o stagnare în dezvoltarea agriculturii din țară.
Soluția sunt culturile și soiurile noi, solicitate pe piața externă și conectate la lanțul de producere în sectorul industrial, ca în cazurile descrise mai sus.
„Îi înțeleg foarte bine pe unii agricultori care sunt specializați în creșterea cerealelor, dar de fapt aceasta nu e agricultură modernă. Motivul ar fi că aceștia nu au brațe de muncă suficiente de a trece la niște culturi care, fiind cultivate, au nevoie de mai multă muncă manuală, sau lucrători specializați. De altă parte, culturile cerealiere și culturile tehnice sunt cele care se produc în mare măsură pentru export. Aceasta este o explicație”, spune expertul în agricultură Viorel Chivriga.
Expertul susține că este nevoie de schimbări în asortimentul de produse agricole, dar în același timp schimbările trebuie să fie operate cu mare grijă, atent, deoarece ele vor schimba complet peisajul agricol din țară.
Culturile agricole noi înseamnă profit mai mare și nu doar
Principalul avantaj în cultivarea soiurilor noi îl constituie profitul. Veniturile obținute din creșterea plantelor aromatice pentru uleiuri, alun, plante medicinale și alte culturi noi pentru R. Moldova, depășesc cu mult veniturile din cultivarea cerealelor sau fructelor tradiționale, spun experții.
În plus, se simplifică procesul de export. Cu alte cuvinte, cererea pentru astfel de produse agricole este în continuă creștere, iar de cele mai multe ori importatorii sunt cei care singuri caută agricultorii. Deci, se întâmplă exportul ghidat.
Soluția descrisă are impact și la nivel de țară. Mai multe terenuri cu soiuri noi înseamnă stimul pentru economia țării, conexiuni cu domeniul industrial și dezvoltarea în sine a domeniului agricol.
În R. Moldova, tot mai mulți agricultori înțeleg acest lucru, încearcă schimbarea și obțin rezultate bune.
„Schimbările nu sunt atât de mari și vizibile, dar totuși se întâmplă. Trebuie să înțelegem că pliada agricultorilor din cei care au lucrat în fostele colhozuri, pierd întâietatea. Apar antreprenori tineri care sunt destul de inovativi, foarte bine pregătiți și vin cu oferte care trebuie să fie luate în serios, și care de fapt, constituie nucleul agriculturii ce se conturează acum”, susține Viorel Chivriga.
O parte dintre agricultorii care încearcă să crească culturi noi sunt reveniți de peste hotare, de unde acumulează experiență și sunt gata să aplice cunoștințele dobândite acasă, spune Chivriga. Iar inovația este un alt beneficiu pentru zona unde se dezvoltă astfel de afacere.
„Așa tinerii dau un suflu nou agriculturii și prin urmare și economiei țării. Sunt inovativi și au strategii foarte bine integrate și calculate care ancorează produsele cu comerțul și exportul”, adaugă Chuvriga.
Calculele la început de cale sunt cheia succesului
În pofida avantajelor acestei soluții, agricultorii ezită să se aventureze în astfel de încercări. Se întâmplă fie din teamă de eșec, fie din necunoaștere. Astfel, procesul trebuie început cu un studiu amplu al pieței și al domeniului, spun experții.
„Cheia succesului constă într-o analiză destul de amplă a cererii pe piață. De altă parte toate activitățile trebuie să fie bine calculate și pe plan financiar. Agricultura modernă are nevoie de tehnologii, de dotare. Nu mai merg scenariile când toți cresc aceleași culturi și drept urmare, așa cum se întâmplă și acum în unele raioane, se produc eșecuri evidente în comercializarea unor produse”, spune expertul în agricultură.
În plus, un lucru foarte important este omologarea soiurilor noi care au randamente destul de mari în țările europene și alte țări. Expertul în agricultură susține că în țara noastră instituțiile de cercetarea au un randament destul de redus. Acestea nu pot producere soiuri care să fie competitive cu cele străine. În acest caz, agricultorii ar trebui să aibă acces la lanțul de produse.
Suplimentar menționăm că, în multe cazuri rezultatele constau nu doar în venituri mai mari, dar și în experiență care costă enorm. Iar experiența unor agricultori din afara țării e necesar pentru agricultorii din Moldova, e convins Viorele Chivriga.
Menționăm că materialul face parte dintr-un proiect de Jurnalism de Soluții, lansat de AGORA. Acesta este finanțat de un grant oferit de Departamentul de Stat al SUA. Opiniile, constatările şi concluziile din articol aparţin autorului şi nu le reflectă neapărat pe cele ale Departamentului de Stat al SUA.
Fii și tu parte a comunității AGORA. Ia-ți un abonament, susține presa independentă și primește informații operative, povești de viață, istorii de succes sau exemple demne de urmat. În plus, special pentru tine, susținătorul nostru, AGORA oferă materiale în format divers - text, video sau audio.
Un Emoji sau Sticker va îmbogăți acest articol.