Irina Soltan
În jur de 1/4 din cetățenii R. Moldova se află peste hotarele țării. Un indice atât de impunător a determinat autoritățile moldovenești ca în timpul alegerilor din țara noastră să fie deschise secții de vot și în diasporă, suplimentar celor organizate în incinta misiunile diplomatice. În ultimii ani, participarea diasporei în scrutine a devenit tot mai activă, iar în ultimele alegeri, conaționalii noștri au avut cuvânt decisiv de spus. O confirmă analiza desfășurată de Coaliția Civică pentru Alegeri Libere și Corecte și Asociația pentru Democrație Participativă „ADEPT”, care vin cu detalii despre cum a decurs votul în străinătate la alegerile din 11 iulie.
Numărul secțiilor de vor - trei indici la bază
Întreg procesul de vot pentru diasporă începe cu înregistrarea prealabilă a cetățenilor moldoveni care intenționează să iasă la vot. Această înregistrare servește drept temei pentru a aprecia numărul exact sau estimativ al secțiilor de vot ce vor fi deschise peste hotare, explică analistul politic Igor Boțan.
Înregistrarea prealabilă, de altfel, este doar unul din cei trei factori care permit calcularea cu o anumită precizie a secțiilor de votare care pot fi deschise în străinătate. Alt factor este numărul de alegători care au participat la alegerile precedente și numărul estimativ al cetățenilor care se găsesc în țările respective.
Pentru doi indicatori informația o deține CEC, iar datele despre numărul aproximativ al cetățenilor aflați peste hotare este furnizat de Ministerul Afacerilor Externe.
Alegătorii se pot înregistra în prealabil pe tot parcursul anului, cu excepția ultimelor 45 de zile înainte de data scrutinului. În cazul alegerilor parlamentare anticipate din 11 iulie 2021, înregistrarea prealabilă s-a desfășurat până la 26 mai 2021, inclusiv. În total în anul 2021 s-au înregistrat 39 940 de cetățeni din 89 de țări ale lumii.
În topul topul cu cele mai multe înregistrări prealabile se mențin în ultimii ani Italia, Marea Britanie, Germania, Franța, urmată de Federația Rusă. Cei mai mulți alegători aiu fost înregistrați în Italia - 21.803, în creștere cu peste nouă mii de cereri fațp de ultimul scrutin.
Sursa: Alegeri.md
La fel, se ia în calcul și numărul de localități din care vin solicitările și aceasta servește la așa numita clastirizare. Adică, dacă sunt mai multe cereri dintr-un șir de localități, CEC identifică localitatea cea mai accesibilă pentru acest claster așa încât să fie comod pentru toți concentățenii din regiune.
150 de secții de vot pentru diasporă la scrutinul parlamentar din iulie 2021
În ultimii ani, numărul secțiilor de vot deschise suplimentar celor din cadrul misiunilor diplomatice, este în continuă creștere. Astfel, la primele alegeri parlamentare din 1994 erau deschise patru secții în străinătate, în 2010 - 75 de secții, în 2019 - 123 de secții de votare, iar la scrutinul din 2021 - 150 de secții de vot.
Sursa: Alegeri.md
Totuși, în acest an, stabilirea numărului de unități deschise în străinătate a fost motiv de contradicții între CEC, Ministerul de Externe și mai ales concurenții electorali.
Inițial, MAEIE a propus să fie deschise 191 de secții de vot pentru diasporă. Însă CEC a adoptat inițial decizia de a deschide în străinătate 139 de secții de votare. Hotărârea a stârnit critici din partea mai multor concurenți electorali și a moldovenilor care se află în străinătate.
Ulterior, membrii comisiei s-au întrunit întro altă ședință, unde au hotărât să mai deschidă încă șapte secții de votare pentru moldovenii din diasporă, respectiv, un total de 146 de secții.
În consecință, au fost depuse demersuri împotriva deciziei CEC privind numărul de 146 de secții de vot de către Blocul electoral „Renato Usatîi”, Platforma DA, PAS, AUR, PUN, PACE.
Mai târziu, Curtea de Apel a anulat partea ce vizează deschiderea a mai puțin de 190 de secții de vot. Ulterior, CEC a contestat hotărârea Curții de Apel la Curtea Supremă de Justiți, iar CSJ a respins recursul CEC, obligând instituția să constituie cel puțin 191 de secții de votare.
Drept urmare, CEC a decis deschiderea a 150 de unități pentru conaționalii aflați în diferite colțuri ale lumii.
Numărul alegătorilor, în creștere în ultimii ani
Diaspora a înregistrat la ultimele scvrutine prezențe fără precedent. Numărul celor care au decis să-și exprime dreptul la vot este în creștere. Astfel, la scrutinul din 2021 s-au prezentat 212.145 de moldoveni aflați peste hotare.
Raportat la rezultatele alegerilor din 11 iulie, dacă ar fi să analizăm doar diaspora, atunci majoritatea voturilor au fost acumulate de PAS. Aceasta reprezintă 86,32% din sufragii.
De altă parte se observă că în Federația Rusia, unde se se regăsesc 1/3 din cei plecați, au ieșit la vot doar circa 6.000 de alegători.
Cea mai activă s-a dovedit a fi diaspora din Italia cu 66.000 de alegători participanți la scrutin. Pe următoarea poziție se regăsește diaspora din Germania cu circa 25.000 de alegători, Franța - 23.000 votanți și Marea Britanie - 24.000 de alegători.
Este de remarcat diferența în prezența medie per secție de vot. Astfel, în Rusia, în mediu la o secție de vot ai venit aproximativ 300 de alegători. Iar media pentru Erupa este de cinci-șase ori mai mare. În același timp, în Transnistria, rata medie a fost de 700 de cetățeni la o secție de votare.
„Pe viitor CEC trebuie să ia în considerație acești factori ca comoditatea pentru alegători să fie acceptabilă nu doar în Rusia dar și în țările UE”, a subliniat Igor Boțan.
Cum ar fi arătat votul în țară, fără diasporă
Dacă nu ar fi fost deschise secții de votare peste hotarele țării, rezultatele ar fi arătat altfel în R. Moldova. Astfel, PAS ar fi acumulat 46,9% din voturi, BECS- 30,6%, iar Partidul ȘOR-6,6%. Într-un final în parlament ar fi acces aceleași forțe politice.
Atât doar că, mandatele s-ar fi distribuit diferit. PAS ar fi avut 57 de deputați, BECS- 36 de locuri de parlamentar, iar Partidul Șor - opt deputați. Așadar, PAS ar fi înregistrat oricum majoritate în următorul Legislativ.
„Odată ce există majoritate parlamentară a unui partid politic și mandatul este de patru ani, presupunem că nu există premize pentru alegeri anticipate. Deci această garnitură ar avea destul timp și informații ca să intervină pentru ca votul peste hotare să fie reglementat. Cred că în prim plan va ieși votarea electronică, dar în paralel, o perioadă ar trebui să rămână votarea tradițională ca să vedem cum funcționează aceste mecanisme”, constată analistul politic Igor Boțan care se arată convins că în final, secțiile de vot în diasporă cu votul tradițional trebuie să dispară, cu excepția celor din misiunile diplomatice.
