Ce înțelegem prin ardere profesională?

Arderea profesională sau așa numitul sindrom burn-out este un sindrom ce poate apărea ca rezultat al stresului cronic la locul de muncă, care nu a fost gestionat cu succes, spune psihoterapeuta Tatiana Mendes. Potrivit ei, acesta se caracterizează prin trei dimensiuni:

- sentimente de epuizare fizică, mentală, emoțională;

- creșterea distanței mentale de la locul de muncă sau sentimente de negativism sau cinism legate de locul de muncă;

- eficacitate profesională redusă

Etapele burn-outului

„Rar se întâmplă ca arderea profesională să se instaleze deodată și-n totalitate. El este mai degrabă insidios (caută să înșele, viclean), într-atât încât, de cele mai multe ori, putem descrie cinci etape esențiale”, spune experta.

Etapa de entuziasm - persoana privește profesia sa ca pe ceva stimulant iar conflictele le interpretează ca fiind temporare și soluționabile. Lucrătorul are aspirații înalte și o energie sănătoasă.

Etapa de blocare - începe atunci când așteptările persoanei cu privire la activitatea sa de muncă nu sunt îndeplinite, iar obiectivele încep să apară ca fiind dificil de atins, chiar și cu efort.

Etapa de frustrare - este perioada de descurajare și demotivare profesională, în care apar problemele emoționale, fizice și comportamentale pentru lucrător.

Etapa de apatie - se instalează resemnarea persoanei în fața imposibilității de a schimba lucrurile.

Etapa de burn-out - în această etapă persoana ajunge la imposibilitatea fizică și psihică de a continua munca și se manifestă puternic simptomatologia corespunzătoare: epuizare emoțională, depersonalizare și realizări personale în muncă foarte scăzute.

Pașii pe care trebuie să-i întreprindă o persoană atunci când suferă de ardere profesională

- În primul rând să ceară ajutor de la persoanele competente sau de la persoanele în care au încredere. Este întotdeauna mai ușor să treci prin perioade grele împreună cu cineva.

- Să vorbească deschis despre problemele care sunt și necesitatea suportului în gestionarea unor probleme cărora nu le poate face față singur. Oricine dintre noi se poate confrunta cu astfel de probleme la locul nostru de muncă.

- Să-și seteze limitele și să-și evolueze suprasolicitările.

- Odihnă, sport, alimentație sănătoasă, timp liber pentru activități relaxante (yoga, meditație, tehnici de mindfulness)

- Angajarea într-un proces terapeutic cu un psiholog, psihoterapeut sau în grupul de suport Balint.

Pandemia și consecințele ei asupra situației de stres

Potrivit expertei, pandemia ne-a afectat pe noi toți și ne-a mărit nivelul de stres și de îngrijorare. Stresul și sindromul burn-out au fost agravate de pandemia de COVID-19.

„În special lucrătorii din prima linie care se confruntă cu stresuri suplimentare în perioada pandemiei COVID-19 din cauza cerințelor mari, orarului extins de muncă, creșterii numărului de pacienți și necesității de a fi la curent cu cele mai bune practici de tratament, dar și din cauza fricilor și grijilor personale. Când ne confruntăm cu o astfel de criză, sănătatea minții noastre este prima afectată. Paradoxal, sănătatea mintală este primul lucru care ne ajută să rezistăm și să supraviețuim crizei”, spune Tatiana.

Totuși, COVID-19 ne apasă butonul de supraviețuire în locul celui de a trăi, automat cauzând dublu stres.

„Devenim mai intoleranți la frustrare, mai concentrați pe obiective pe termen scurt decât pe cele de termen lung, astfel devenind mai iritabili, instabili emoțional, mai puțin empatici, se accentuează fricile existențiale față de sănătatea proprie și a celor dragi, insecuritate la locul de muncă, în ziua de mâine. Creierul nostru nu iubește incertitudine, acum noi trăim cu incertitudinea în fiecare zi. Îngrijorările constante cu privire la aceste aspecte ne provoacă în corp explozii de anxietate, afectându-ne direct sănătatea mintală și fizică”, a menționat specialista.

Descoperă și: Se pare că te-ai ars! Burn-out, sindromul care afectează tot mai mult calitatea muncii și a vieții

Cum putem preveni arderea profesională

„Este foarte necesară implicarea la nivel de instituție pentru prevenirea sindromului arderii profesionale. Sunt importante implementarea unor măsuri la nivel managerial, care să ofere recompense suplimentare sau aprecieri explicite ale activității depuse”, afirmă experta.

Un alt aspect deosebit de important menționat de Tatiana este valorizarea persoanelor, stimularea și încurajarea acestora. Oferirea posibilităților de participare la diverse cursuri, conferințe sau congrese este necesară pentru scoaterea mai frecventă a individului din mediul profesional.

„Stabilirea unor obiective realiste este determinant în menținerea sau permanenta creștere a stimei de sine. O consiliere periodică din partea unui specialist (medic, preot, psiholog) este o măsură benefică venită în sprijinul profesionistului, cu efecte pozitive, atât asupra calității muncii depuse, cât și în relația stabilită cu pacienții sau clienții”, a conchis Tatiana.

Citește și: Cum să-ți ajuți angajații să scape de stresul la locul de muncă