Rabla pentru electrocasnice în Moldova
Cu o inițiativă de a implementa un astfel de program în Republica Moldova au venit încă în februarie 2020 reprezentanți ai societății civile. Cum la nivel de stat, un asemenea proiect, are nevoie de turații la greu ca să ia avânt, Institutul de Dezvoltare și Expertiză a Proiectelor din Moldova a venit atunci cu ideea de a înlocui electrocascnicele vechi ale moldovenilor prin intermediul unei platforme digitale, care să ocolească autoritățile centrale. Adică banii pentru implementarea proiectului să vină de la parteneri europeni, dar să nu treacă prin mâinile oficialilor. Asta, pentru a fi evitate costurile administrative, susțin inițiatorii.
„Experiența celor 30 de ani de când se implementează la noi diverse proiecte și programe e suficientă pentru a avea certitudinea că orice program preluat de guvernare nu mai este un program de succes. Succesiunea guvernărilor face ca orice program să stagneze. Mai mult, noi nu avem neapărat o problemă cu guvernarea. Ideea constă în eficientizarea finanțărilor și diminuarea costurilor, pentru că nicio guvernare nu va putea asigura administrarea unui astfel de program la costuri minime. Acestea pot fi asigurate doar prin digitalizare. Dacă se transferă banii la Guvernul X sau Z, automat apar alte costuri de administrare”, ne-a explicat Gabriel Margineanu, expert al Institutului de Dezvoltare și Expertiză a Proiectelor din Moldova.
Conceptul ECIPES ( Coeziune Europeană prin Programe pentru Cetățeni, Primari și Tineri), despre care vorbește IDEP, conține componenta de înlocuire a aparatelor electrice cu consum ridicat prin obținerea unei reduceri pentru a procura un produs nou: frigider, televizor sau mașină de spălat. Dar, ONGiștii ne spun că, din păcate, în încercările lor, nu au obținut niciun răspuns palpabil, pentru ca ideea să ia foc și să fie implementată.
„Am primit doar susținere formală, curtoazie, întâlniri. Nu e suficientă partea formală, e nevoie de chestii concrete. Noi am elaborat pentru Parlament Nota informativă, dar ideea nici măcar nu a fost discutată în comisiile parlamentare. Partea oficială declarativă nu corespunde cu partea reală”, susține Gabriel Margineanu, expert al Institutului de Dezvoltare și Expertiză a Proiectelor din Moldova, referindu-se la perioada anului trecut.
Gabriel Margineanu, expert IDEP, Sursa Foto: facebook.com/GabrielMargineanu
Inițiatorii programului spuneau atunci că acesta are câteva direcții. Una dintre ele propunea să sprijine cetățenii moldoveni pentru reînnoirea electrocasnicelor (frigider, mașină de spălat, TV) clasa A +++. Sprijinul presupunea oferirea unei reduceri de 100 de euro/cetățean ce putea fi acordat odată cu transmiterea echipamentului folosit.
De unde bani pentru rable?
Directorul Agenției pentru Eficiență Energetică (AEE), Alexandru Ciudin, spune că implementarea unui asemenea proiect în Moldova ar fi extrem de costisitor, iar autoritățile noastre nu și le pot permite. Chiar și România a avut nevoie să acceseze fonduri europene pentru dezvoltarea programului.
„Din punct de vedere financiar acest proiect este imposibil. Este benefic, dar fără un mecanism de finanțare din partea partnenerilor de dezvoltare nu e posibil. Românii au acces la fondurile europene, noi, însă, nu în aceeași măsură. Toate discuțiile, chiar și cu partenerii străini, sunt axate pe măsuri naționale generale. De exemplu, avem peste 7.000 de clădiri publice care consumă multă energie și ar fi nevoie de miliarde de euro pentru a eficientiza consumul în acele clădiri. Despre finanțarea sectorului rezidențial nici nu s-a ajuns încă să se discute”, a subliniat Ciudin.
Alexandru Ciudin, directorul AEE, Sursa Foto: facebook.com/Alexandru Ciudin
După cum explică Alexandru Ciudin, în prezent, toate resursele europene în contexul eficientizării consumului de energie sunt orientate spre clădirile publice.
„Chiar în perioada următoare vom semna un acord de credit, oferit de BERD și BEI, în valoare de 75 de milioane de euro, iar una dintre condiții este ca acești bani să fie focusați spre sectoarele cu cel mai mare consum de energie. Aici vorbim de domeniul sănătății. S-au selectat 13 cele mai mari spitale pentru a fi implementate măsuri de eficiență energetică, de reabilitare a sistemului de ventilare, de instalare a panourilor solare. Suma invesției în fiecare spital e de 3 - 4 milioane de euro. Doar în acest domeniu vin ajutoare deocamdată”, a mai adăugat directorul AEE.
Problema lipsei banilor este evidențiată și de reprezentanții guvernării. Deputatul PAS Dumitru Alaiba ne-a comunicat că un astfel de program este luat în calcul, dar e nevoie de investiții mari. De ce investiții mari? Pentru că un asemenea proiect înseamnă depozitarea tuturor electrocasnicelor vechi, transportarea și reciclarea lor. Fără ca ideea să fie susținută de autoritățile centrale, ea, practic, nu ar avea șanse la viață, susține și Managerul pe PR al companiei Darwin, Alexandru Turevici.
„Noi de multe ori am discutat în companie despre acest subiect. Din momentul lansării unui asemenea program, tehnica uzată devine problema ta, ea trebuie depozitată, dezmembrată și transportată la centrul de reciclare. Asta costă prea mult. Până nu e lansat proiectul la nivel de Guvern, noi ca agenți comerciali nu o putem lansa pentru că ne-ar costa prea mult”, a subliniat Turevici.
Între timp, în Moldova, cetățenii pot apela doar la serviciul Trade In, care, ca și concept ar avea legătură cu programul Rabla, dar la o scară mult mai mică.
„Trade In se referă la modele de telefoane de top, adică Iphone, model vechi care este reevaluat. De dorit să fie în stare bună, să nu fie distrus. Telefonul este acceptat, iar clientul primește o reducere pentru a cumpăra un model mai nou, tot de la Apple. Produsul primit, după reabilitare, iarași se repune în vânzare, pe rafturile second hand. E mai mult pentru a oferi omului o alternativă”, explică Managerul pe PR al companiei Darwin, Alexandru Turevici.
Alexandru Turevici, Managerul pe PR al companiei Darwin
Rabla vecinilor
În România, programul Rabla pentru Electrocasnice e derulat de Administrația Fondului pentru Mediu. Românii solicită în regim online, prin intermediul unei aplicații, ca autoritățile să le ofere bani pentru un aparat electrocasnic nou. Ei primesc vouchere, pe care le pot folosi în magazinele înscrire în program. Astfel, cei care doresc să renunțe la aparatele uzate, mari consumatoare de energie electrică, le pot înlocui cu produse de ultimă generație, cu impact minim asupra mediul înconjurător.
Cu alte cuvinte, menirea programului Rabla din România este de a scăpa românii de electrocasnicele vechi, pentru că ele poluează mediul, având un conținut mare de metale grele și radioactive. La acesta se mai adaugă și consumul exagerat de energie electrică.
Practica din țara vecină demonstrează că reciclarea electrocasnicelor e o mare bătaie de cap. În România, multe dintre aparatele electronice nefolosite ajung la gunoi și nu la reciclare. Fabrici de recilcare și firme de colectare sunt prea puține, astfel încât România a ajuns să recicleze cel mai puţin dintre toate ţările Uniunii Europene. În teorie, toată aparatura electrică uzată trebuie dusă în fabrici care în primul rând separă componentele periculoase de carcasele de plastic sau sticlă, care mai apoi sunt mărunţite şi duse la topitorii, se arată și într-un reportaj realizat de stirileprotv.ro.
Potrivit unui studiu recent, anual Moldova generează 10.000 de tone de deșeuri electronice. Deocamdată, în Republica Moldova nu există nicio fabrică de reciclare a e-deșeurilor, iar sistemele de colectare le exportă în afara țării. Există mai multe puncte de colectare în țară, cum ar fi: e-reciclare.md sau reciclare.md. O listă cu mai multe locații poate fi găsită aici.
Un Emoji sau Sticker va îmbogăți acest articol.