Câți din banii dați băncilor de BNM s-au utilizat ÎNTR-ADEVĂR pentru întoarcerea depozitelor?

Conform declarației de ieri a consilierului premierului RM, Natan Garștea, banii dați celor trei bănci problematice din haznaua statului s-au dus pentru rambursarea depozitelor deschise la aceste trei bănci, scopul ajutorului dat de stat fiind salvarea deponenților și nu a băncilor. Datele statistice și rapoartele prezentate de instituțiile bancare par să îl contrazică pe consilier.

„Mijloacele din creditele acordate conform garanțiilor vor fi utilizate doar, și exclusiv doar pentru restituirea depunerilor din bănci… Banii din garanția acordată de Guvern au mers pentru restituirea depozitelor și datoriilor… Banii nu sunt pentru a salva băncile. Ci pentru a salva depozitele din bănci.”, a scris pe blogul său consilierul premierului Gaburici, Natan Garștea.

Chiar așa să fie?

O simplă privire asupra statisticilor prezentate de cele trei bănci ne determină să spunem că banii acordați de BNM Băncii de Economii, Unibank și Băncii Sociale nici pe departe nu s-au dus exclusiv pentru a rambursa depozitele deschise la aceste bănci.

Este confirmat deja că în luna noiembrie statul a acordat celor trei bănci un împrumut de 9,5 mlrd lei, atunci când băncile au fost luate sub conducerea BNM.

Potrivit rapoartelor oferite de bănci pe paginile lor electronice, în momentul când statul le-a luat sub control, volumul depozitelor deținute la acestea, în lei și în valută, însuma 25,87 mlrd. lei, împreună pentru persoane fizice și cele juridice. La data de 30 aprilie 2015, volumul depozitelor s-a mai redus, fiind de 20,63 mlrd lei. Diferența este deci de 5,24 mlrd lei.

Comparând cu 9,5 mlrd lei cât s-au acordat din partea statului, deducem deci că lipsesc 4,26 mlrd lei.

Să abordăm și din alt punct de vedere. Băncile au datorii către terțe persoane și sub altă formă decât depozite acceptate, cum ar fi de exemplu, credite primite. Analizăm atunci un alt indicator, mult mai vast, pe sistemul bancar, cum este total datorii ale băncilor, care poate fi găsit în bilanțurile instituțiilor în cauză. Astfel, la 30 noiembrie 2014 total datorii ale celor trei bănci constituiau 35,66 mlrd lei. La 30 aprilie 2015 soldul acestora era mai mic, de 32,64 mlrd lei, sau cu numai 3,02 mlrd lei mai puțin.

Deci nici în cazul dat nu se regăsesc cele 9,5 mlrd lei acordate de stat.

Miliardul încă nu s-a furat din bănci

În aceste condiții apare întrebarea: Dacă băncilor li s-au oferit 9,5 mlrd. lei de ce atunci soldul depozitelor deschise la aceste bănci s-a redus doar cu circa 4 mlrd. lei, iar datoriile totale ale băncilor (inclusiv depozitele) s-au micșorat doar cu circa 3 mlrd. lei?

Chiar dacă o anumită parte din creditele primite de la stat a ajuns și la deponenți, suma dată nu depășește 4 mlrd. lei. Unde însă sunt restul circa 5 miliarde lei primite?

Nu mai vorbim aici și de celelalte sume vehiculate că ar fi fost acordate suplimentar - 5,6 mlrd lei în luna martie 2015 și alte 4 - 5 mlrd de lei acordate ulterior. Este adevărat că sumele respective nu au fost confirmate oficial, cel puțin deocamdată.

Dragă cititor,

Mii de oameni ne citesc în aceste zile în căutarea informațiilor, răspunsurilor și a unui fir de speranță. Iar noi lucrăm ca să asigurăm un jurnalism responsabil care să ne ajute pe fiecare dintre noi să înțelegem mai bine tot ce se întâmplă în jurul nostru și să ne unească în aceste timpuri complicate.

Ce putem face noi acum, este să te informăm corect, din surse verificate. Când nu știi pe cine să crezi, vezi ce scrie AGORA.
Fiecare contribuție din partea cititorilor este valoroasă pentru activitatea redacției. Susține-ne cu un abonament de membru. Mulțumim