Săptămâna trecută mi-a fost ridicată mașina parcată regulamentar, alături de alte circa 15 mașini ale vecinilor. Mi-a luat șase ore jumătate ca să o pot returna, deși locuiesc la doar opt minute de parcarea specială de la Trușeni. Ca să îngreuneze și mai mult procesul, poliția are grijă să ne plimbe prin tot orașul, timp în care cei de la parcare mai fac niște bani în plus. Probabil din experiența europeană de ridicare a mașinilor, ai noștri au citit doar primele trei foi. Cu toate acestea, trebuie să admit că ideea de ridicare a mașinilor care staționează neregulamentar este una bună și a soluționat, pe alocuri, problema șoferilor obraznici. Dar nu vă grăbiți să-i condamnați, nici să-i trimiteți să circule iarna cu bicicleta.  

Cât costă plăcerea de a parca neregulamentar

790 de lei ridicarea autoturismului, 12 lei/oră parcarea la Trușeni și 900-1.500 lei amenda rutieră care poate fi achitată cu reducere în trei zile. „Punctele de penalizare se oferă gratis” - așa le place polițiștilor să glumească. Umorul o fi o componentă importantă din reforma MAI. În cazul meu, suma achitată este cu circa 150% mai mare decât impozitul rutier achitat pentru tot anul 2021. Fac această comparație ca să vă dați seama de inechitatea între amenzi și cum statul ratează venituri importante din care ar putea să repare drumuri și să facă parcări. Aș fi bucuros dacă aș ști că banii se duc la buget, nu în buzunarele cuiva.

La fel de dureros ca banii aruncați în vânt către agenții economici este timpul pierdut – aproape o zi de lucru. Te întrebi deodată dacă nu cumva ți-a fost furată mașina? Pe site-ul parcării nu mai funcționează butonul de căutare a mașinii la parcare, nici după 10 ore după ce au luat-o. Nu se obosesc ei să introducă numărul mașinii în baza de date, nu-i obligă nimeni deși au dezvoltat un soft. Pentru a-ți putea ridica mașina trebuie întâi să mergi la Serviciul Tehnologii Informaționale și să iei dovada că nu ai amenzi la camerele rutiere. Fără mașină, îți ia ceva timp să ajungi acolo. După care, cu o foiță-magică privind lipsa/prezența contravențiilor rutiere, mergi la un Sector de Poliție să-ți întocmească procesul verbal. La Sectorul de Poliție a trebuit să aștept să vină „superiorul” ca să poată să-mi întocmească contravenția. Am avut „norocul” ca acesta să vină în circa o oră, dar am înțeles că procesul ar fi putut dura și mai mult. În statele europene, cu care ne place atât de mult să ne comparăm, totul se achită direct la parcarea specială, ca să nu pierzi în plus timp, nervi și bani. Dacă vrei să-ți arăți mușchii, mergi deja la poliție.

De ce instituțiile nostre au mereu plăcerea de a-ți complica viața?

O altă absurditate care este aplicată la limita legii fie de instituțiile statului, fie de compania care ridică mașinile, ține de faptul că automobilul evacuat poate fi returnat doar proprietarului sau prin procură/comodat altei persoane. Acest lucru este absurd, ținând cont că în lege nu există obligativitatea de a circula cu un alt act în afară de certificatul de înmatriculare. Mai mult ca atât, poți chiar ieși din țară cu mașina, fără a avea la tine procură/mandat. Prin urmare, dacă poți părăsi țara cu o mașină străină, de ce nu ai putea să o ridici de la parcarea specială? Simplu, să câștige cineva mai mulți bani cu fiecare zi în plus. În cazul în care proprietarul se află peste hotare, situația se complică și mai mult. 

Cine sună la poliție și solicită evacuarea mașinilor?

Din discuția cu polițistul am înțeles că aceștia ridică mașinile doar atunci când sunt chemați de cetățeni. Totodată, aceștia nu-ți spun cine a sunat, făcând trimitere la protejarea martorului care poate fi dezvăluită doar în cadrul unui proces de judecată. Dar cine are timp să se judece câteva luni, timp în care mașina îți este blocată și consumă bani de parcare? Ne-am dori să fie niște cetățeni onești care luptă cu parcările ilegale și își doresc un oraș frumos, dar e puțin probabil să fie așa în majoritatea situațiilor. În cazul meu există o bănuială rezonabilă că martorul este administratorul unei companii de construcție care a construit circa 10 blocuri de locuit în zona pieței Delfin din sectorul Buiucani și care vinde locurile de parcare la prețuri care variază între 10.000 – 12.000 de euro. Din păcate, majoritatea moldovenilor nu au atâția bani să plătească pentru parcările subterane, iar compania de construcție refuză să ofere locurile de parcare în arendă. Unica parcare din zonă este plină și are în rând 57 de șoferi la momentul publicării acestui editorial. De la Primărie nu așteptăm parcări noi, deși au apărut câteva în zonă (care nu sunt marcate prin indicator, iar mașinile ar putea fi ridicate de afaceriști cu primul sunet al oricărui cetățean).  

Unde parcăm cele 317.724 de vehicule din Chișinău?

Am întrebat polițistul de ce mi-a fost ridicată mașina în lipsa unor indicatoare care ar interzice parcarea? Omul legii a făcut referire la Hotărârea Guvernului cu privire la aprobarea Regulamentului circulației rutiere care, în opinia polițistului, necesită ajustări ținând cont de realitățile din capitală.

„Mergeți la Guvern să faceți modificări, nu vă jeluiți nouă”, mi-a zis acesta, menționând că înțelege situația.

Practic, în prezent, parcarea este permisă doar în locurile semnalizate prin indicatorul „Parcare”. Chiar și parcările noi construite de Primăria Chișinău pe străzile Alba Iulia și Liviu Deleanu nu sunt, de fapt, parcări dar trotuar, de vreme ce nu sunt marcate corespunzător. Din spusele polițistului, chiar dacă lipsește indicatorul „parcare interzisă” sau „staționare interzisă”, acest lucru nu ne permite să o facem. Staționarea de lungă durată se permite doar în locurile de parcare sau în afara drumului, în ciuda altor prevederi din regulament care permit staționarea. Cu alte cuvinte, dacă ați dori mâine să ridicați la parcarea specială vreo 200.000 de mașini din capitală, ați putea să o faceți cu ușurință. Aceste interpretări ale inspectorilor de patrulare fie sunt tentative de a induce în eroare șoferii care nu au timp să se judece cu INP, fie regulamentul actual chiar necesită ajustări majore care să corespundă realităților și să leofere șoferilor posibilitatea de a parca lângă domiciliu, atâta timp cât spațiul permite acest lucru.

Parcarea specială – „secret de stat”

Desigur că istoria nu poate să se termine aici. După ce am prezentat certificatul privind lipsa amenzilor (ultima amendă am avut-o acum șapte ani), după ce am semnat procesul verbal de recunoaștere a contravenției (deși sunt sigur că nu am încălcat regulamentul) am venit la parcarea specială care mi-a deschis ușa peste vreo 20 minute. După ce am făcut o poză cu starea mașinii, un administrator al parcării speciale m-a avertizat că nu-mi întoarce mașina dacă nu șterg poza, întrucât în parcare s-ar afla mașini aflate în anumite procese de judecată. Nu știu ce lege ar interzice să-mi fotografiez propria mașină pentru un eventual probatoriu în judecată, dar ținând cont de înălțimea gardului, înțeleg că șmecherii au ce ascunde iar parcarea este păzită de ochii lumii la fel ca secretele de stat. Probabil și atitudinea celor de la parcarea specială față de șoferi ar trebui să fie reglementată prin lege.

În concluzie, chiar dacă parcați regulamentar, ați putea să vă treziți cu mașina ridicată. Puteți dormi liniștit doar dacă vă opriți în locurile de parcare care sunt marcate corespunzător, dar ele sunt practic inexistente în Chișinău. Cu siguranță, este necesară o modificare a Regulamentului Circulației Rutiere care să nu permită abuzuri din partea poliției sau a afaceriștilor care au dezvoltat una din cele mai profitabile afaceri pe banii moldovenilor, în timp ce statul rămâne cu buzunarele goale, pentru a câta oară. Până atunci însă, șoferii sunt cei vinovați, deși varsă anual sute de milioane de lei la buget.