Financial Times notează despre pericolul generat de contrabanda ilegală de arme, persoane și bunuri din Ucraina, care a fost o temere majoră pentru țările UE de la invazia Rusiei din februarie anul trecut, exacerbată de cantitatea mare de arme furnizate țării în ultimele 11 luni și de creșterea numărului de persoane care încearcă să plece.

Ca răspuns, Bruxelles-ul a înființat un „centru de sprijin” cu sediul în Moldova, în încercarea de a urmări și de a reduce tentativele de trafic. Astfel, pe 11 iulie 2022, n Republica Cehă, a fost semnat actul de înființare a Hub-ului UE pentru securitate internă și managementul frontierelor al Republicii Moldova, care va funcționa la Chișinău. Actul de înființare a fost semnat de DG Home, Comisarul European pentru Afaceri Interne, Ylva Johansson și Ministrul Afacerilor Interne, Ana Revenco.

Această inițiativă, a declarat Gavrilița, a obținut „eforturi de succes pentru a opri traficul de arme și de persoane”. Ultima ședință a Centrului de Sprijin UE a avut loc la 6-7 decembrie 2022, la Chișinău, fiind dedicată investigării aspectelor financiare ale criminalității organizate și finanțarea terorismului.

Însă aceasta are nevoie de mai mult sprijin, a declarat ea în ajunul a două zile de întâlniri cu Comisia Europeană, "pentru a nu permite ca aceste rețele de trafic să crească".

Gavrilița a declarat că se așteaptă ca în cadrul reuniunilor să se discute dacă UE ar putea ajuta Moldova să își consolideze securitatea la frontieră.

„Acesta este un domeniu de interes și beneficiu reciproc. Vrem să fim contribuitori la securitatea europeană, nu doar beneficiari”, susține șefa Executivului de la Chișinău.

Miniștrii afacerilor interne din țările UE au convenit, în cadrul unei reuniuni desfășurate la sfârșitul lunii ianuarie, că abordarea traficului de persoane și de arme din Ucraina ar trebui să fie un domeniu de interes cheie al politicilor de securitate ale blocului.

Jurnaliștii FT notează că invazia Rusiei a destabilizat în mod semnificativ vecinul său ex-sovietic. Moldova a trebuit să facă față sosirii a jumătate de milion de refugiați și întreruperii aprovizionării cu energie și a fluxurilor comerciale, ceea ce a declanșat o criză economică. Parlamentarii se tem, de asemenea, că conflictul s-ar putea extinde dincolo de granițele sale.

Precizăm că, în perioada 4 - 8 februarie curent, prim-ministra Natalia Gavrilița se va afla într-o vizită de lucru la Bruxelles, unde va participa la cea de-a 7-a reuniune a Consiliului de Asociere UE - Republica Moldova. În premieră, țara noastră va fi prezentă la acest eveniment din postura de stat candidat la aderarea la Uniunea Europeană. 

La Bruxelles va fi examinată evoluția relațiilor Republicii Moldova – UE, cu accent pe dialogul politic și reforme; cooperarea economică și sectorială, inclusiv în domeniul energetic, comerț, precum şi colaborarea în domeniul politicii externe şi de securitate.

În zilele de 6-7 februarie, prim-ministra Natalia Gavrilița va avea și o serie de întrevederi bilaterale cu oficiali din instituțiile europene.

Reuniunea Consiliului de Asociere UE - Republica Moldova va avea loc pe data de 7 februarie și va fi prezidată de șefa Guvernului Republicii Moldova, Natalia Gavriliţa, și de Înaltul Reprezentant al Uniunii Europene pentru Afaceri Externe și Politică de Securitate, Josep Borrell, vicepreședinte al Comisiei Europene.

Totodată, în această săptămână, Gavrilița va semna acorduri comune cu UE în domeniul vamal, al cooperării fiscale și al sănătății și va discuta despre liberalizarea comerțului, accesul la zona de roaming pentru telefoane mobile a UE și la zona unică de plăți în euro. 

Acest lucru ar urma să „arate poporului moldovean beneficiile reale ale statutului de țară candidată la UE”, a declarat ea.

Totodată, din delegația Republicii Moldova la Consiliul de Asociere vor mai face parte vicepremierul, ministrul Afacerilor Externe și Integrării Europene, Nicu Popescu, vicepremierul pentru Reintegrare, Oleg Serebrian, vicepremierul, ministrul Infrastructurii și Dezvoltării Regionale, Andrei Spînu, ministrul Economiei, Dumitru Alaiba, ministrul Justiției, Sergiu Litvinenco, ministrul Agriculturii și Industriei Alimentare, Vladimir Bolea, și secretarul de stat în cadrul Cancelariei de Stat, Adrian Băluțel.