INTERVIU | Decalajul digital rural/urban și transformarea digitală a comunităților

INTERVIU | Decalajul digital rural/urban și transformarea digitală a comunităților

Interviu cu Cristian Gheorghe, director vânzări telecom al companiei Prysmian România, parte a celui mai mare grup din industria de cabluri la nivel mondial, cu sediul în Italia.


Redactia Agora

Dle Gheorghe, România se afla în top 10 țări ale UE la acoperirea cu servicii de internet de mare viteză în 2021, conectivitatea fiind 87% din teritoriu, arată cifrele publicate de către Eurostat. Știu, totuși, că vă preocupă, în acest context, decalajul tot mai pronunțat între comunităţile rurale, mai izolate, şi cele din oraşele mari, care beneficiază mai rapid de avantajele digitalizării... 

Da, în România mai sunt peste 2.000 de localităţi care nu dispun de conexiuni cu operatorii de telecomunicaţii și acest fapt nu poate fi trecut cu vederea. Oamenii din aceste comunități, fie nu au interese comerciale sau de serviciu care să-i motiveze în acest sens, fie caută soluții de conectare alternative, costisitoare. Sau iau în calcul o relocare către localitățile unde au servicii de bază disponibile. Sunt localități cu foarte puține gospodării, așezate, poate, la mare distanță una de cealaltă, cu activități ancorate în familie și mai puțin în afara ei. Vorbim aici și de tendința de îmbătrânire a comunităților rurale mici și, respectiv, de oameni care nu posedă abilități în comunicarea digitală. 

Publicitate

Și în Republica Moldova ne confruntăm cu procesul de îmbătrânire a comunităților rurale sau chiar de dispariție a acestora. Avem sate părăsite în totalitate. Din păcate, procesul continuă și cine știe în cât timp și cele 118 localităţi în care acum trăiesc mai puţin de 100 de oameni vor ajunge în categoria fantomelor comunitare. Oricum, anul trecut, Republica Moldova s-a clasat pe locul 13 la capitolul accesibilităţii la internet, arată datele unei companii olandeze din sectorul IT. 

Bine, nici în România statisticile nu arată rău. În 2021, de exemplu, România se afla în top 10 țări ale UE privind acoperirea cu servicii de internet de mare viteză. Asta, însă, nu înseamnă că nu mai există problema decalajului dintre comunităţile rurale şi cele urbane. Ea există și chiar se aprofundează! De altfel, acesta e un fenomen global, iar în România, acest decalaj se produce și din cauza utilizării infrastructurii de fibră optică, a internetului, preponderent pentru a accesa servicii și mai puțin în procesul de guvernare digitală. 

Apropo de e-guvernare, anul trecut în Republica Moldova au fost deschise 17 Centre Unificate de Prestare a Serviciilor Publice (CUPS) și vor fi lansate încă 65 – toate în localitățile rurale îndepărtate. Fiecare centru dispune de două calculatoare, unul pentru operator și altul pentru cetățenii care doresc să acceseze servicii publice digitale. Credeți că aceste CUPS-uri vor motiva oamenii, îi vor convinge că digitalizarea este necesară?

Sper să se întâmple acest lucru și cred ca este o soluție care pornește procesul de transformare digitală a comunităților respective. Mă gândesc că odată ce cetățenii vor începe să acceseze serviciile publice de care au nevoie, ei vor primi și mai multă informație privind infrastructura digitală națională și vor simți confortul pe care-l oferă comunicarea digitală cu instituțiile publice, dar și în orice alt domeniu. 

Pofta vine mâncând, spunem noi...

Exact! De altfel, Republica Moldova și România și-au unit eforturile în vederea dezvoltării unui spațiu digital comun și propulsarea la un nou nivel administrativ și economic. Anul trecut, după cum bine știți, a fost creată Comisia mixtă interguvernamentală în domeniul transformării digitale. Și aici, probabil, e momentul când România va avea de învățat din experiența Republicii Moldova, deoarece sunteți cu câțiva pași înainte față de România și de mai multe state UE privind acoperirea cu internet de viteză mare. M-aș bucura foarte mult să ajungem să vedem în timp real că oamenii din comunitățile mici conștientizează că transformarea digitală înseamnă conectare la o sumedenie de oportunități, inclusiv la serviciile pe care le oferă statul. Satele inteligente sunt comunități din zonele rurale care folosesc soluții inovatoare, în special, pentru a mobiliza rezolvările oferite de tehnologiile digitale.

Dle Gheorghe, ne spuneați într-un articol publicat la rubrica Contributor Agora că Prysmian a depus eforturi concrete în vederea soluționării problemei despre care vorbeam la început: cablarea în localităţile mici împreună cu autorităţile din zona metropolitană. Era vorba de un proiect pilot în apropiere de Cluj, în satul Plaiuri. De fapt, care e mecanismul implementării unui asemenea proiect?

În primul rând, evident, e nevoie de un parteneriat cu autoritățile locale care să-și dorească conectarea respectivă și să înțeleagă pe deplin oportunitățile pe care le oferă aceasta. În cazul acestui proiect-pilot a fost important faptul că a existat o strategie digitală a zonei metropolitane, care presupunea transformarea localităţilor mici, de pe o rază de 30 de kilometri de oraş. Iar mecanismul e simplu: noi creăm infrastructura, pe care o cumpără comunitatea, ca apoi să fie antrenați în proces operatorii de telecomunicaţii. Altfel, chiar dacă locuitorii și autoritățile își doresc conectarea și există o strategie în acest sens, lucrurile trenează pe motiv că operatorii nu sunt interesați să pună fibră optică până în aceste localități – e prea costisitor și nu există garanția recuperării investițiilor. 

Deci, oferiți, astfel, o rețea la cheie localităților care, apoi, își permit luxul să aleagă operatorul de telecomunicații cel mai potrivit pentru necesitățile comunei care, iată, devine un Smart Village...

Nu e un lux, e o necesitate, zic eu. Este tocmai acel fundament pe care se construiește o comunitate Smart, adică o comunitate care utilizează infrastructura digitală pentru a accesa și a beneficia de soluţii care îmbunătăţesc condiţiile de viaţă. În general conceptul Smart Village este complex. El presupune o abordare multilaterală pentru a stabili structurile de bună guvernare și capacitățile fiecărei localități. Asta se face, în primul rând, prin implicarea reală a comunității în activități, iar strategiile trebuie să fie simple și realizabile. Este foarte binevenit parteneriatul cu mediul privat. Dar, în ceea ce ține de digitalizare, este imperios necesară educarea comunității în utilizarea tehnologiilor inovatoare. Aici trebuie promovate neobosit instrumentele puse la dispoziția comunității și avantajele acestora: serviciile electronice, digitalizarea fluxului de documente, debirocratizarea etc.

Cât costă o asemenea rețea, la ce sume ar trebui să se aștepte autoritățile locale în cazul în care își doresc să aibă și în comunitățile lor o infrastructură digitală completă?

Evident, investițiile locale depind în mare măsură și de particularitățile localității, de strategiile digitale, etc. Totuși, pot să vă spun că în cazul unei așezări cu 200 de locuitori, precum este satul Plaiuri, o astfel de reţea predată la cheie presupune investiţii totale sub 100.000 de euro. Este important să existe o înțelegere clară privind fondurile europene pe care o comunitate trebuie să le acceseze pentru a demara o licitaţie sau un proces de digitalizare. Eu sunt sigur că odată ce succesul proiectului satului Plaiuri își va demonstra sustenabilitatea și oportunitatea, vom găsi un partener care să îşi dorească să extindă împreună cu Prysmian infrastructura digitală în zonele rurale și vom implementa împreună un proiect de ţară. E viziunea noastră pentru un nou segment de piață, business to administration, care le oferă autorităţilor locale oportunitatea de a-și digitaliza pe cont propriu comunitatea.

Vă mulțumim!

Cele mai populare

Agora

AGORA își propune să devină cea mai credibilă instituție media din Republica Moldova prin calitatea și diversitatea conținutului, să fie prima alegere a cititorilor pentru știrile și analizele online.

REȚELE SOCIALE

  • Facebook
  • Instagram
  • Youtube
  • Twitter
  • Telegram
  • RSS Feed

APLICAȚIE

  • App Store
  • Google Play
© 2023 Interact Media SRL
  • Mastercard
  • Visa
  • PayPal