Conform CV-ului său, Marcel Ciolacu este jurist ca formare și a obținut studiile de licență la Facultatea de Drept a Universității Ecologice de la București, în anul 1995. A urmat studiile postuniversitare de specialitate la aceeași instituție, în 2004.

În perioada anilor 2008-2009, Marcel Ciolacu a urmat cursuri postuniversitare de perfecționare în domeniul securității și apărării naționale „Securitate și bună guvernare” la Colegiul Național de Apărare București.

În 2012, obține o diplomă de master în domeniul managementului sectorului public la Școala Națională de Studii Politice și Administrative din București. A urmat numeroase cursuri de formare profesională.

Marcel Ciolacu are o carieră politică și administrativă lungă, deținând mai multe funcții politice și administrative din 1996 și până în prezent.

Conform CV-ului său, în anii 1988-1990, Ciolacu a activat la Întreprinderea Electronică Industrială din București, iar din 1992 și până în 2008 a lucrat în cadrul diferitor companii din sectorul privat. A mai fost consilier local , apoi viceprimar în municipiul Buzău.

Marcel Ciolacu și-a construit cariera politică în cadrul PSD, începând de la poziția de vicepreședinte al Organizației de Tineret.

A fost consilierul onorific al ex-premierului Victor Ponta, dar a fost retras din această funcție în 2015. Între iunie 2017 și ianuarie 2018, politicianul a ocupat funcția de viceprim-ministru în Guvernul condus de Mihai Tudose.

Ciolacu devine liderul PSD, după ce Viorica Dăncilă părăsește postul în urma înfrângerii de la alegerile prezidențiale. În cadrul congresului PSD din 24 august 2024, policitianul este reconfirmat în funcție și își anunță oficial candidatura la alegerile prezidențiale.

Asemeni altor politicieni din România, multe controverse în biografia lui Marcel Ciolacu sunt legate de studiile sale. 

Universitatea Ecologică din București, unde Marcel Ciolacu a obținut studiile de licență în 1995, a primit autorizația de funcționare în luna iulie a aceluiași an. Documentul a intrat în vigoare în august 1995, deja după ce Ciolacu a absolvit cursurile la instituția respectivă, scrie Europa Liberă.

Diploma de licență, la fel, a devenit subiect de controverse. Jurnaliștii G4Media au stabilit că politicianul a primit documentul în anul 2004, la nouă ani după finalizarea cursurilor la facultate. Având în vedere faptul că în CV-ul publicat pe pagina Camerei Deputaților (indisponibil actualmente) Ciolacu a indicat că a urmat studii postuniversitare în anii 2003 - 2004, putem concluziona că acesta a început să frecventeze cursurile în absența diplomei de licență. În noul său CV, scrie că a urmat studiile postuniversitare în anul 2004. Premierul român a explicat această întârziere în formarea sa academică prin faptul că era concentrat pe afaceri.

La fel ca fostul președinte al PSD Victor Ponta, Marcel Ciolacu a avut probleme cu lucrarea de doctorat, fiind exmatriculat în 2019 de la studiile doctorale ale Academiei Naționale de Informații „Mihai Viteazul”, instituție subordonată Serviciului Român de Informații (SRI), potrivit G4Media. În legătură cu aceste informații, candidatul a declarat pentru jurnaliști că teza de doctorat „nu mai este o urgență” pentru el.

De asemenea, actualul premier al României refuză să-și prezinte diploma de bacalaureat, relatează Libertatea.

Un alt subiect controversat ține de relația acestuia cu fostul său șef de partid Liviu Dragnea, eliberat condiționat din închisoare în 2021. Se consideră că anume Dragnea, deseori învinuit pentru sprijinul acordat fugarului Vlad Plahotniuc, a fost cel care i-a deschis lui Ciolacu ușile în politica mare de la București. 

În presa românească, Ciolacu a fost numit „vâslașul lui Dragnea”, după ce apăruse împreună la o partidă de pescuit.

În acest moment, Ciolacu se dezice de Liviu Dragnea, condamnat pentru acte de corupție și trafic de influență, și se aliază cu Mihai Tudose, mai adaugă Europa Liberă. 

O altă apariție controversată a lui Ciolacu ține de o fotografie publicată în 2015, anul când a fost desemnat secretar al Camerei Deputaților. În poză, apare alături de Omar Hayssam, omul de afaceri cu origini siriene care a fost condamnat la 20 de ani de pușcărie pentru acte de terorism. Mai exact, este vorba despre implicarea sa în răpirea jurnaliștilor români în 2005, în Irak. Omar Hayssam a mai fost condamnat pentru numeroase crime economice. În august 2024, Ciolacu a precizat că fotografia a fost făcută 25 de ani în urmă și a fost decupată dintr-o poză mai mare. Candidatul a mai spus că a fost invitat la vânătoare, la fel ca și Omar Hayssam, scrie Ziare.

Relația dintre Partidul Social-Democrat din România și Partidul Democrat din Moldova (PDM) a continuat după căderea celor doi oligarhi ce conduceau aceste formațiuni politice (Liviu Dragnea și Vlad Plahotniuc).

În mai 2021, PDM, condus atunci de fostul premier moldovean Pavel Filip, și PSD au încheiat, la București, un acord de colaborare. Atunci, Ciolacu a declarat că există „posibilitatea ca în Republica Moldova să nu se poată crea o majoritate pro-europeană”. De asemenea, a declarat că susține „programul de țară al Partidului Democrat”, scrie NewsMaker.

E de menționat că Marcel Ciolacu a participat la Congresul al X-lea extraordinar al Partidului Democrat din Moldova, desfășurat la 20 noiembrie 2022. Anume la acel congres, forța politică s-a redenumit în Partidul Social Democrat European (PSDE) și a ales un președinte nou - Ion Sula.

Prim-ministrul României are relații bune și cu primarul de Chișinău, Ion Ceban, fapt materializat prin întâlnirile oficiale dintre cei doi politicieni.

Pe 2 octombrie 2024, în cadrul vizitei sale oficiale la Chișinău , Marcel Ciolacu și-a reiterat susținerea pentru Republica Moldova și parcursul european al țării noastre.

Citește și: EDITORIAL | Așa, ca între români: Cu cine votăm la alegerile prezidențiale din 24 noiembrie

Iată care sunt candidații de la alegerile prezidențiale de pe 24 noiembrie, după ordinea înscrierii în buletinul de vot:

1. Elena-Valerica Lasconi - Uniunea Salvați România;
2. George-Nicolae Simion - Alianța pentru Unirea Românilor;
3. Ion-Marcel Ciolacu - Partidul Social Democrat;
4. Nicolae-Ionel Ciucă - Partidul Național Liberal;
5. Hunor Kelemen - Uniunea Democrată Maghiară din România;
6. Mircea-Dan Geoană - candidat independent;
7. Ana Birchall - candidat independent;
8. Alexandra-Beatrice Bertalan-Păcuraru - Partidul Alternativa pentru Demnitate Națională;
9. Sebastian-Constantin Popescu - Partidul Noua Românie;
10. Ludovic Orban - Forța Dreptei;
11. Călin Georgescu - candidat independent;
12. Cristian Diaconescu - candidat independent;
13. Cristian-Vasile Terheș - Partidul Național Conservator Român;
14. Silviu Predoiu - Partidul Liga Acțiunii Naționale.

VEZI ȘI: În R. Moldova vor fi deschise 59 de secții de votare pentru alegerile din România. Unde vor fi amplasate