Este vorba despre parlamentarii Cristian Bușoi, Daniel Buda și Tudor Ciuhodaru.

Aceștia alături de alți cinci europarlamentari apar într-o ancheta de corupție din Parlamentul European.

Procurorii belgieni verifică dacă au primit câte 1.500 de euro de la compania de telefonie mobilă Huawei din China pentru a semna, în 2021, o scrisoare prin care apără interesele companiei chineze.

Mai exact, o scrisoare pe care europarlamentarii au trimis-o Comisiei Europene și prin care aceștia avertizau că tensiunile geopolitice nu ar trebui să împiedice dezvoltarea infrastructurii 5G în Europa.

Deși documentul nu menționa explicit Huawei, anchetatorii îl văd ca pe un sprijin indirect pentru această companie pentru că unele state UE au adoptat măsuri pentru limitarea utilizării echipamentelor chinezești din motive de securitate.

Cei trei europarlamentari au venit cu o reacție pentru Politico. Pe scurt aceștia susțin fie că nu au primit bani în schimbul semnăturii sau că nu au găsit nici măcar o corespondență referitoare la această scrisoare.

În luna martie curent, autorităţile belgiene au făcut percheziţii la 21 de adrese, ca parte a unei anchete privind „corupţia activă din Parlamentul European”, care „a avantajat Huawei”.

Anchetatorii analizează „cadouri excesive” sau „remuneraţii pentru luarea de poziţii politice” care au avut loc „din 2021 până în prezent”, au declarat procurorii.

Într-un al doilea test major de responsabilitate pentru Parlamentul European după scandalul Qatargate din 2022, patru persoane au fost acuzate de corupţie şi organizare criminală şi una de spălare de bani, a anunţat săptămâna trecută procuratura belgiană.

Potrivit unui mandat de arestare văzut de POLITICO, prezentat iniţial de cotidianul italian La Repubblica, o parte esenţială a investigaţiei se axează pe o scrisoare trimisă de opt deputaţi europeni în februarie 2021 către trei comisari europeni, în care aceştia susţin că tensiunile geopolitice nu ar trebui să împiedice dezvoltarea echipamentelor 5G în Europa.

Scrisoarea respectivă, deşi nu menţionează explicit Huawei, este văzută ca promovând interesele companiei chineze, deoarece a fost trimisă în momentul în care mai multe guverne ale UE luau măsuri care urmăreau să limiteze utilizarea de către operatorii de telecomunicaţii a echipamentelor chineze, susţinând că implicarea Beijingului prezintă riscuri de spionaj, supraveghere şi potenţială dependenţă economică.