Bomba de o greutate de două kilograme a generat o minge de foc care a depășit 1.000 C timp de peste două secunde - de 15 ori mai mult decât exploziile echivalente cu TNT - fără a utiliza niciun material nuclear, se arată în studiu.

Dispozitivul utilizează un material de stocare a hidrogenului în stare solidă pe bază de magneziu. Acest material reprezintă o pulbere argintie cunoscută sub denumirea de hidrură de magneziu, care stochează mult mai mult hidrogen decât un rezervor presurizat.

Acesta a fost dezvoltată inițial pentru a aduce gazul în zonele fără rețea, unde ar putea alimenta celule de combustie pentru energie electrică și termică curată. Atunci când a fost activată de explozivi convenționali, hidrura de magneziu a suferit o descompunere termică, eliberând hidrogen gazos care s-a aprins și a susținut o ardere constantă, au declarat mai mulți cercetători într-o lucrare.

Bomba cu hidrogen poate provoca daune termice extinse, deoarece globul de foc alb și fierbinte pe care îl produce, suficient pentru a topi aliajele de aluminiu durează mult mai mult decât scânteia trecătoare de 0,12 secunde a TNT, conform lucrării.

Mai multe serii de experimente au demonstrat potențialul de energie dirijată al armei. În condiții de detonare restricționată, suprapresiunea maximă a atins 428,43 kilopascali la doi metri de bombă - aproximativ 40% din forța de explozie a TNT, dar cu o rază de proiecție a căldurii mult mai mare, au constatat ei.

Cercetătorii au analizat, de asemenea, alte potențiale aplicații militare ale armei, cum ar fi utilizarea acesteia pentru a acoperi o suprafață mare cu căldură intensă și concentrarea puterii sale asupra unor ținte de mare valoare pentru a le distruge. Reacția în lanț începe atunci când undele de șoc ale detonării fracturează hidrură de magneziu în particule la scara micronilor, expunând suprafețe proaspete, potrivit studiului.

Descompunerea termică eliberează rapid hidrogen gazos, care se amestecă cu aerul înconjurător. La atingerea limitei explozive inferioare, amestecul se aprinde, declanșând o combustie exotermică. Această căldură eliberată propagă în continuare descompunerea hidrurii de magneziu, creând o buclă autosustenabilă până la epuizarea combustibilului - o cascadă sinergică de fracturare mecanică, eliberare de hidrogen și reacție termică, potrivit lucrării.

Documentul nu a dezvăluit de unde a provenit cantitatea mare de hidrură de magneziu utilizată în cadrul testului. De asemenea, rămâne neclar în ce condiții Armata Populară de Eliberare ar putea utiliza arma. Până de curând, hidrura de magneziu putea fi produsă în laboratoare doar în ritm de câteva grame pe zi. Acest lucru se datorează faptului că legarea hidrogenului cu magneziul necesită temperaturi și presiuni ridicate.

Expunerea accidentală la aer în timpul procesului de fabricație poate duce la explozii mortale.

CONTEXT. La începutul acestui an, China a lansat o fabrică de hidrură de magneziu în provincia Shaanxi din nord-vestul țării, care poate produce o cantitate impresionantă de 150 de tone de material pe an.

Dezvoltată de Institutul de Fizică Chimică din Dalian, uzina a obținut costuri de producție scăzute prin utilizarea unei metode de „sinteză într-un singur vas”, comnică Academia Chineză de Științe.

Alte utilizări ale tehnologiei de stocare a hidrogenului solid sunt în curs de explorare, inclusiv în celulele de combustie ale submarinelor și în sistemele de alimentare a dronelor de lungă durată, conform informațiilor disponibile în mod public.