Noul Coronavirus a fost și este imprevizibil. Am trecut prin perioade în care numărul de infecții săptămânale a scăzut și prin săptămâni în care indicii au explodat.

„Toamna am avut niște indicatori mai sporiți, acum suntem cu indicatori mai mici și în total putem să facem o referință că deja indicatorii pe care-i avem noi în R. Moldova, după raportul săptămânal pe care-l avem în republica noastră, suntem plasați în zona verde”, spune Constantin Spînu, profesor universitar, virusolog, șef al Direcției cercetare și inovare din cadrul ANSP.

Ce ne arată cifrele? În noiembrie 2020, am ajuns la recordul de 10 mii de cazuri noi într-o singură săptămână. În ianuarie, indicele a coborât la 3.300 de cazuri într-o săptămână. În luna martie a urmat o nouă ascendență, indicii ajungând la 11.400 de cazuri noi. A urmat vara anului 2021 cu indici între 300 și 800 de cazuri săptămânale. Luna septembrie a venit cu o nouă izbucnire de cazuri. Specialiștii din sănătate au ajuns să raporteze 11.600 de infectări pentru o singură săptămână.

Însă recordul absolut a fost atins abia recent. Numărul de cazuri noi a depășit 31 de mii, la sfârșitul lunii ianuarie 2022. Aici ne întrebăm: care a fost cauza?

„Având în vedere că din păcate R. Moldova are o acoperire vaccinală cu ambele doze mai puțin de 30%, iar masa receptivă a populației a fost destul de mare, virusul a găsit această masă receptivă, un vid de lipsă de vaccinuri pe care-l completează infecția naturală. Dacă facem o comparație cu ce s-a făcut în țările scandinavice unde indicatorul a ajuns la 75%, noi avem ce avem. Și ca rezultat la aceasta avem și procesul de dezvoltare epidemică a acestei infecții cu oscilații de sporire, de platou și descendență și ascendență”, spune Constantin Spînu.

Din februarie 2021, numărul de cazuri noi de COVID-19 a început să scadă. În prezent, săptămânal, Ministerul Sănătății anunță în jur de 2.000 de infecții noi săptămânal. Și aici există o explicație.

„Cred că probabil acest devieri sunt cauzate de devieri genetice, de migrația intensă a populației dintr-o țară în altă țară, de acoperirea neuniformă a populației din diferite țări și n-am avut o înțelegere totală a populației despre semnificația acestei imunizări, dar aici vin cu un dar pentru că virusul a început a alunica de sub tutela acoperirii vaccinale”, spune expertul.

Urmărește mai multe detalii aici: Ce conțin vaccinurile anti-COVID-19 și care e diferența în componența Sinopharm, AstraZeneca și Pfizer. Trei tehnologii aplicate (VIDEO)

Indicatorii din R. Moldova oscilează asemeni celor mondial. Și în lume, în prezent, descrește numărul de infectări noi. Și iar ne întrebăm: oare dispare virusul?

„Această infecție nu va dispărea. Dacă suntem convinși că am trăit cu COVID și va dispărea - nu. Infecția COVID va fi cu noi permanent. Poate într-o fază mai activă sau mai puțin activă, fiindcă datele din toată Europa care se concentrează în centrele de control al SUA, Europei ne spun că posibil ca această infecție să treacă din categoria de pandemie în categoria de infecție sezonieră. Deci e posibil ca începând cu anul viitor ea să se regăsească la categoria de infecție sezonieră, așa cum avem de afacere cu gripa și alte infecții.

Vezi și: Cinci întrebări și răspunsuri despre vaccinul anti-COVID: Cât timp ne protejează, cât de eficiente sunt și cât timp vom administra doza booster (VIDEO)

Specialiștii spun că fiecare pandemie are niște legi și se desfășoară în câteva faze. Pandemia are debut, ascendență, fază de platou și descendență. Oare putem vorbi acum că suntem în etapa de sfârșit de pandemie?

„Am avut pandemii de gripa spaniolă, chineză, rusească și altele. Dacă facem o mică extrapolare la ceea ce am avut noi în trecut, putem spune că totul se limitează la 1,5 -2 ani. Dar depinde mult de specificul acestui virus, de particularitățile lui specifice. Luând în considerare dinamica de dezvoltare, timpul, aplicarea vaccinului cum au făcut o parte dintre țări, presupunem că vom intra într-o perioadă pacifică și sper că pe parcursul acestui an el să treacă din categoria de tulpină pandemică să treacă în categoria de tulpină sezonieră și să ocupe același loc ca gripa, par gripa și alte infecții sezoniere acute”, adaugă Constantin Spînu.

Deși e destul de probabil ca pandemia să se termine curând, încă rămânem cu un factor de risc. Mai exact, e vorba de mutațiile genetice ale virusului SARS-COV-2, care, și ele, pot fi imprevizibile.

„De la debutul său în 2020 deja avem de a facere cu cinci variante - Alfa, Beta, delta, Gama Omicron și care tot timpul face ca fața agentului viral să se schimbe. Dar vaccin avem un singur vaccin. Deci nu e posibil în toată lumea ca de fiecare dată, la fiecare schimbare genetică să apară și vaccin nou. Foarte mult depinde de comportamentul nostru și de comportament sanitar elementar pe care noi toți le demonstrăm și toate aceste restricții cât de cât mici, pot într-o măsură stopa circulația agentului viral SARS-COV-2 fiindcă mutațiile apar din cauza trecerii agentului viral de la o persoană la alta, altfel nu apar”, adaugă Spînu.

Prin urmare, este în puterile noastre să oprim răspândirea infecției COVID-19 și să preîntâmpinăm noile mutații. Iar regulile sunt simple:

• Vaccinarea,
• Masca de protecție în spații aglomerate,
• Igiena mâinilor,
• Și contactarea imediată a medicului în cazul simptomelor specifice infecției COVID-19.

Ar putea să te intereseze și: „Semnalul luminos indică că în probă este virus”: Parcurgem drumul testelor la COVID-19, de la colectare, până la rezultatul final (VIDEO)