
Judecători, despre Adunarea Generală: „Vechii călăi se transformă în victime” sau „ne-am putea pomeni cu două CSM-uri”
„Nu poate fi efectuată reforma justiției cu vechii călăi (n.r. – actualii membri ai CSM) care se transformă în victime”. Asta a declarat judecătorul Ion Chirtoacă, care a vorbit despre importanța convocării Adunării Generale a Judecătorilor în ședință extraordinară, pentru a cere explicații de la Consiliul Superior al Magistraturii (CSM). De partea cealaltă, alți magistrați se opun inițiativei, menționând că scopul acesteia este de a bloca reformele anunțate de actuala guvernare. „Ne-am putea pomeni cu două CSM-uri, așa cum am avut două Guverne”, a spus judecătorul Oleg Melniciuc. Declarațiile au fost făcute în cadrul emisiunii „Politica” de la TV8.
・
„Convocarea Adunării Generale e un drept al judecătorilor. Marea majoritate a judecătorilor doresc ca CSM să vină să dea explicații. Or, Consiliul nu este proprietatea privată a membrilor CSM. Noi vrem această adunare, ca să înlăturăm actualul CSM. Dar inițial trebuie să dea explicații față de judecători. Să spună de ce anumite persoane care au fost promovate în funcții administrative au fost ulterior înlăturate. Nu poate fi efectuată reforma justiției cu vechii călăi care se transformă în victime”, a declarat Ion Chirtoacă, care este unul dintre semnatarii inițiativei de a convoca această întrunire extraordinară a magistraților.
Iar un alt semnatar, judecătorul Aurel Postică, a spus altceva: „Suntem învinuiți că în spatele nostru ar sta grupuri din umbră. Nu urmărim scopul să scăpăm de acești membri ai CSM, mesajul nostru a fost interpretat eronat. Primul punct în proiectul agendei este resetarea sistemului și discutarea problematicii de astăzi. Îmi doresc un CSM puternic, independent, autonom, pe măsură să-mi asigure independența mea față de imixtiunea politicului. Consiliul a dat dovadă de inacțiune, dar și a avut un comportament fricos”.
Președintele interimar al CSM: „Nu ne este frică să ieșim în fața adunării”
Întrebat de ce Consiliul Superior al Magistraturii a refuzat convocarea adunării, președintele interimar al instituției, Dorel Musteață, a menționat că agenda întrunirii trebuie să fie clară și transmisă din timp tuturor magistraților.
„În lege sunt prevăzute patru temeiuri potrivit cărora poate fi revocat mandatul membrului CSM. Niciunul nu a fost invocat în cerere. Adunarea Generală normal că urmează să fie petrecută, dar trebuie din timp expusă agenda. În cererea judecătorilor au fost aduse acuzații în adresa Consiliului. CSM urmează să vină cu un raport în fața adunării, să explice sistemului ce se întâmplă. Pentru asta urmează să fie asigurat un oarecare termen. Și judecătorii să-și amâne ședințele de judecată”, a explicat Dorel Musteață.
„CSM nu are dreptul, nu poate pune în discuții oportunitatea convocării adunării. Nu știu de ce dvs cu ceilalți membri ați ales tactica struțului. Vă e frică să compăreți în fața propriilor judecători și să discutăm problemele și cum le putem depăși. Nu văd o problemă să ne convocăm pe această platformă, Adunarea Generală, care e organul suprem. Ieșiți în față, nu vă fie rușine și teamă”, a intervenit Aurel Postică.
„Nu ne este frică să ieșim în fața Adunării, dar îmi pare rău că nu cunoașteți toate subtilitățile. Agenda trebuie expediată tuturor judecătorilor, ca să fie pregătită adunarea”, a spus în replică Dorel Musteață.
Judecător: „Ne-am putea pomeni cu două CSM-uri”
În sistemul judecătoresc sunt și persoane care se opun acestei inițiative. „Nu sunt împotriva Adunării, dar mă deranjează ce procese ascunse se încearcă a fi discutate. Este problema în ridicarea mandatelor membrilor CSM. Acesta e motivul principal, de a bloca reformele anunțate de guvernare. Au fost foarte grave situații în sistem când niciun judecător nu a reacționat”, a comentat magistratul Oleg Melniciuc.
El mai crede că în spatele acestei inițiative ar sta unii judecători care au fost loiali fostei guvernări. „Adunarea o să aibă loc, dacă o să fie cvorum, o să voteze ilegal, fiindcă mulți judecători nu au pătruns în esență. Se cere și alegerea noilor membri, ne pomenim în situația că o să avem două CSM-uri, așa cum am avut două Guverne. Nu se știe cum se va uita la această situație actualul procuror general sau următorul procuror. Am discutat cu judecători specializați în dreptul penal și s-ar putea să cadă sub incidența unor articole”, a explicat judecătorul.
Expert: Este un atac de tip raider
Expertul Centrului de Resurse Juridice din Moldova (CRJM) Ion Guzun crede că această inițiativă, semnată de 87 de magistrați, este „un atac de tip raider”.
„Ne place sau nu, judecătorii au acest drept de a convoca Adunarea Generală a Judecătorilor, în ședință extraordinară. Dar care e acea stare excepțională? Anul trecut, când au fost anulate alegerile în municipiul Chișinău, nu era stare excepțională. Dna Manole, când era judecătoare, de câte ori a ieșit cu declarații, a fost boicotată. Dl Balan la fel. Prea multe coincidențe sunt suspecte. Am avut hotărârea Parlamentului când RM a fost declarată stat capturat, unde a fost reacția acestor judecători? Aceste clipe sunt vitale pentru unii de a rămâne în sistemul judecătoresc”, a declarat Ion Guzun.
Amintim că un grup de judecători, 87 la număr, au depus o cerere la CSM privind convocarea Adunării Generale a Judecătorilor, în ședință extraordinară. Pe 19 septembrie, CSM a amânat să discute subiectul și a dispus să fie cercetat modul în care s-au adunat semnăturile.
Judecătorii semnatari au contestat decizia CSM în instanță, iar în data de 20 septembrie 2019, Curtea de Apel Chișinău a obligat CSM să convoace adunarea. Ulterior, instanța de apel a trimis o notificare ca plenul CSM să execute hotărârea. În caz contrar, se va aplica o amendă de constrângere sau instanța va emite un act administrativ individual.
CSM a refuzat repetat, iar membrii Consiliului au declarat că instanța de apel nu ar fi avut competența de a aproba o astfel de decizie. Într-un final, pe 24 septembrie, Curtea de Apel Chișinău a decis ca adunarea generală extraordinară a judecătorilor să aibă loc în data de 27 septembrie și a emis actul administrativ individual în acest sens. Încheierea este cu drept de recurs la Curtea Supremă de Justiție, în termen de trei zile.