Anastasia Antoceanu
În Republica Moldova, o persoană generează, în medie, peste 700 de kg de deșeuri pe an, dintre care aproape jumătate sunt biodegradabile. Asta arată datele Centrului Ecologic de Asistență și Instruire. Deșeurile organice pot fi însă transformate într-o masă prețioasă. Asta au înțeles locuitorii comunei Cărpineni, raionul Hâncești, care, începând cu 2016, compostează gunoiul biodegradabil din gospodăriile lor.
Localitatea care compostează deșeurile
Echipa AGORA a mers acasă la familia Buhna, din localitatea Cărpineni, care are în gospodărie o ladă pentru compost. Aici adună toate deșeurile organice, care, în câteva luni, ajung îngrășământ pentru sol.
„Ceea ce folosim chiar și de la bucătărie, din grădină, noi aruncăm în lada de compost. Se face un fel de pământ și noi îl folosim pentru plante primăvara”, ne-a spus Elena Buhna.
Solul obținut din resturile alimentare și vegetale de pe lângă casă este unul valoros, spun experții. Astfel, scade și nevoia de a procura îngrășăminte și pesticide. De asta s-a convins și familia Buhna.
„Până în jur la 1.000 de lei noi facem economie pentru familia noastră. Ceea ce cumpărăm din magazin, toate îngrășămintele astea sunt otravă. Dar ceea ce facem noi acasă este sănătos. La urmă iese ca un pământ normal, negru, puhav”, a explicat stăpâna casei.
Proiectul, implementat dintr-un grant
Alte zeci de gospodării din Cărpineni au primit, gratuit, lăzi speciale pentru compostarea deșeurile organice. Totul datorită unui proiect inițiat în 2016 de Centrul Ecologic de Asistență și Instruire, în comun cu Primăria localității. Acesta a fost finanțat dintr-un grant de aproape 35 de mii de euro oferit de Ambasada Canadei de la București.
„De banii aceștia s-au comandat lăzile, toate materialele informative, au fost efectuate mai multe traininguri în localitate. S-au efectuat în jur de 10 instruiri ca să putem convinge oameni că sunt beneficii ecologice, dar și financiare”, a declarat primarul de Cărpineni, Ion Cărpineanu.
Managerul de proiect, Sergiu Burca, a enumerat câteva beneficii ale compostării: „În primul rând, reducem masa de deșeuri care trebuie transportată undeva. În al doilea rând, evităm infestarea solului, otrăvirea surselor de apă, poluarea aerului și, în plus, obținem un îngrășământ natural”.
Primele lăzi, din cele aproape 200, au fost distribuite instituțiilor de învățământ.
„De câte ori aveam niște resturi biologice, încercam ca această ladă să ne fie de folos. Am încercat cu copiii, toamna, să strângem frunzele, să le aducem în lada de compost, ca să povestim copiilor care este urmarea frunzelor. Noi folosim compostul pentru flori”, a povestit directoarea de grădiniță, Irina Macaru.
Pe lângă faptul că această acțiune este distractivă pentru cei mici, ea s-a dovedit a fi și educativă, a adăugat șefa instituției: „Este rezultat, pentru că nu am văzut copil să arunce ceva murdar. Încercăm să educăm conștiincios. Ei cunosc că toate lucrurile care putrezesc nu se aruncă la lada de gunoi sau la foc, dar în lada pentru compost.
Impactul, resimțit în timp
La aproape trei ani de la lansarea proiectului, acesta a dat deja roade. „Noi am reușit să micșorăm la maxim cantitățile de frunze evacuate de întreprinderea municipală „Cărpineni servicii”. Dacă în 2015, zilnic erau câte șapte rute spre gunoiște, deja în 2019 noi practic avem o rută în săptămână când evacuăm doar deșeuri vegetale”, a explicat primarul de Cărpineni.
Primarul comunei crede că această practică poate fi preluată de alte localități din țara noastră. Totuși, spune el, asta nu înseamnă că vom scăpa imediat de obiceiul de a da foc frunzelor și crengilor uscate.
„Este nevoie de timp ca să se întâmple schimbarea asta de care avem nevoie. Nu poți pe toți, 3.500 de gospodării, să convingi că asta este procedura cea mai ieftină și mai benefică pentru ei”, a menționat Ion Cărpineanu.
Compostarea la oraș
Iar dacă nu aveți o grădină la îndemână și locuiți la bloc, puteți pre-composta deșeurile vegetale... adică, le fermentați sau le transformați într-o murătură până aveți ocazia să le duceți la o ladă de compost. Asta face și Eugen Guzun de aproape trei ani. Totul datorită tărâțelor „bokashi”.
„Sunt tărâțe obișnuite doar că au fost inoculate cu bacterii eficiente, de exemplu, lactobacil, drojdii și bacterii fotosintetice purpurii. Ele, împreună, ne permit să avem o fermentație aerobă controlată. Astfel, noi prezervăm aceste deșeuri până la momentul când avem ocazia să le evacuăm”, a explicat tânărul.
Tehnica poate părea prea complicată pentru unii. Nu este pentru cei care se tem să-și murdărească mâinile, atenționează Eugen.
„Pe parcurs am avut situații când au fost oameni foarte mulțumiți, care au spus că li s-a schimbat viața. Dar au fost și oameni care au rămas dezamăgiți. Sunt și oficii mici, instituții care la fel testează deja de câțiva ani și sunt foarte mulțumiți. Exemplul Ambasadei Suediei, care deja de doi ani compostează”, a menționat tânărul.
Ce facem cu masa fermentată?
După ce materia organică adunată a fost fermentată, aceasta poate fi dusă la o ladă de compost sau poate fi îngropată în locul în care vă doriți să plantați, de exemplu, un arbore.
Activista de mediu Mihaela Peștereanu a instalat, în vara anului 2019, trei lăzi de compostare în diverse sectoare ale capitalei. Totul datorită unui grant de 100 de euro, oferit de Eco Visio.
În câteva luni, punctul de colectare de la Botanica a fost deja distrus. Cel mai solicitat este cel din sectorul Râșcani, care nu este însă folosit corespunzător.
„Poate oamenii nu înțeleg esența, ce semnifică compostul, și aduc deșeuri precum plastic, hârtie oarecare și o stochează în aceste containere. De fiecare dată când venim sau persoanele care vin trebuie să curețe containerele, cumva să monitorizeze tot procesul”, a spus Mihaela Peștereanu.
Eugen și Mihaela fac parte din grupul de inițiativă care a pus pe roate platforma „Ask a Worm”. Mai exact, vor să îi ajute pe cei care doresc să încerce metoda „bokashi”.
Dacă doriți să vedeți cum se compostează deșeurile, urmăriți procesul în video de mai sus.
Cât despre compostare, Primăria Chișinău și-a propus să prelucreze deșeurile vegetale din oraș și nămolul stației de epurare. A fost deja identificat un teren, la Botanica. Platforma va fi însă folosită doar de întreprinderea municipală „Spații Verzi”.
Menționăm că materialul face parte dintr-un proiect de Jurnalism de Soluții, lansat de AGORA. Acesta este finanțat de un grant oferit de Departamentul de Stat al SUA. Opiniile, constatările şi concluziile din articol aparţin autorului şi nu le reflectă neapărat pe cele ale Departamentului de Stat al SUA.
Vezi și aceste știri
Ucraina permite accesul automobilelor cu numere transnistrene pentru o perioadă de o lună
Tinerii din Spania vor primi subvenții în sumă de 250 de euro pe lună pentru a se muta din casa părinților
