Soluții: Compostarea sau cum scăpăm util de deșeurile vegetale (VIDEO)

Soluții: Compostarea sau cum scăpăm util de deșeurile vegetale (VIDEO)

În Republica Moldova, o persoană generează, în medie, peste 700 de kg de deșeuri pe an, dintre care aproape jumătate sunt biodegradabile. Asta arată datele Centrului Ecologic de Asistență și Instruire. Deșeurile organice pot fi însă transformate într-o masă prețioasă. Asta au înțeles locuitorii comunei Cărpineni, raionul Hâncești, care, începând cu 2016, compostează gunoiul biodegradabil din gospodăriile lor. 

Localitatea care compostează deșeurile

Echipa AGORA a mers acasă la familia Buhna, din localitatea Cărpineni, care are în gospodărie o ladă pentru compost. Aici adună toate deșeurile organice, care, în câteva luni, ajung îngrășământ pentru sol. 

„Ceea ce folosim chiar și de la bucătărie, din grădină, noi aruncăm în lada de compost. Se face un fel de pământ și noi îl folosim pentru plante primăvara”, ne-a spus Elena Buhna.

Solul obținut din resturile alimentare și vegetale de pe lângă casă este unul valoros, spun experții. Astfel, scade și nevoia de a procura îngrășăminte și pesticide. De asta s-a convins și familia Buhna.

„Până în jur la 1.000 de lei noi facem economie pentru familia noastră. Ceea ce cumpărăm din magazin, toate îngrășămintele astea sunt otravă. Dar ceea ce facem noi acasă este sănătos. La urmă iese ca un pământ normal, negru, puhav”, a explicat stăpâna casei.

Proiectul, implementat dintr-un grant

Alte zeci de gospodării din Cărpineni au primit, gratuit, lăzi speciale pentru compostarea deșeurile organice. Totul datorită unui proiect inițiat în 2016 de Centrul Ecologic de Asistență și Instruire, în comun cu Primăria localității. Acesta a fost finanțat dintr-un grant de aproape 35 de mii de euro oferit de Ambasada Canadei de la București.

„De banii aceștia s-au comandat lăzile, toate materialele informative, au fost efectuate mai multe traininguri în localitate. S-au efectuat în jur de 10 instruiri ca să putem convinge oameni că sunt beneficii ecologice, dar și financiare”, a declarat primarul de Cărpineni, Ion Cărpineanu.

Managerul de proiect, Sergiu Burca, a enumerat câteva beneficii ale compostării: „În primul rând, reducem masa de deșeuri care trebuie transportată undeva. În al doilea rând, evităm infestarea solului, otrăvirea surselor de apă, poluarea aerului și, în plus, obținem un îngrășământ natural”.

Primele lăzi, din cele aproape 200, au fost distribuite instituțiilor de învățământ.

„De câte ori aveam niște resturi biologice, încercam ca această ladă să ne fie de folos. Am încercat cu copiii, toamna, să strângem frunzele, să le aducem în lada de compost, ca să povestim copiilor care este urmarea frunzelor. Noi folosim compostul pentru flori”, a povestit directoarea de grădiniță, Irina Macaru.

Pe lângă faptul că această acțiune este distractivă pentru cei mici, ea s-a dovedit a fi și educativă, a adăugat șefa instituției: „Este rezultat, pentru că nu am văzut copil să arunce ceva murdar. Încercăm să educăm conștiincios. Ei cunosc că toate lucrurile care putrezesc nu se aruncă la lada de gunoi sau la foc, dar în lada pentru compost.

Impactul, resimțit în timp

La aproape trei ani de la lansarea proiectului, acesta a dat deja roade. „Noi am reușit să micșorăm la maxim cantitățile de frunze evacuate de întreprinderea municipală „Cărpineni servicii”. Dacă în 2015, zilnic erau câte șapte rute spre gunoiște, deja în 2019 noi practic avem o rută în săptămână când evacuăm doar deșeuri vegetale”, a explicat primarul de Cărpineni.

Primarul comunei crede că această practică poate fi preluată de alte localități din țara noastră. Totuși, spune el, asta nu înseamnă că vom scăpa imediat de obiceiul de a da foc frunzelor și crengilor uscate.

„Este nevoie de timp ca să se întâmple schimbarea asta de care avem nevoie. Nu poți pe toți, 3.500 de gospodării, să convingi că asta este procedura cea mai ieftină și mai benefică pentru ei”, a menționat Ion Cărpineanu.

Compostarea la oraș

Iar dacă nu aveți o grădină la îndemână și locuiți la bloc, puteți pre-composta deșeurile vegetale... adică, le fermentați sau le transformați într-o murătură până aveți ocazia să le duceți la o ladă de compost. Asta face și Eugen Guzun de aproape trei ani. Totul datorită tărâțelor „bokashi”.

„Sunt tărâțe obișnuite doar că au fost inoculate cu bacterii eficiente, de exemplu, lactobacil, drojdii și bacterii fotosintetice purpurii. Ele, împreună, ne permit să avem o fermentație aerobă controlată. Astfel, noi prezervăm aceste deșeuri până la momentul când avem ocazia să le evacuăm”, a explicat tânărul.

Tehnica poate părea prea complicată pentru unii. Nu este pentru cei care se tem să-și murdărească mâinile, atenționează Eugen.

„Pe parcurs am avut situații când au fost oameni foarte mulțumiți, care au spus că li s-a schimbat viața. Dar au fost și oameni care au rămas dezamăgiți. Sunt și oficii mici, instituții care la fel testează deja de câțiva ani și sunt foarte mulțumiți. Exemplul Ambasadei Suediei, care deja de doi ani compostează”, a menționat tânărul.

Ce facem cu masa fermentată?

După ce materia organică adunată a fost fermentată, aceasta poate fi dusă la o ladă de compost sau poate fi îngropată în locul în care vă doriți să plantați, de exemplu, un arbore.

Activista de mediu Mihaela Peștereanu a instalat, în vara anului 2019, trei lăzi de compostare în diverse sectoare ale capitalei. Totul datorită unui grant de 100 de euro, oferit de Eco Visio.

În câteva luni, punctul de colectare de la Botanica a fost deja distrus. Cel mai solicitat este cel din sectorul Râșcani, care nu este însă folosit corespunzător.

„Poate oamenii nu înțeleg esența, ce semnifică compostul, și aduc deșeuri precum plastic, hârtie oarecare și o stochează în aceste containere. De fiecare dată când venim sau persoanele care vin trebuie să curețe containerele, cumva să monitorizeze tot procesul”, a spus Mihaela Peștereanu.

Eugen și Mihaela fac parte din grupul de inițiativă care a pus pe roate platforma „Ask a Worm”. Mai exact, vor să îi ajute pe cei care doresc să încerce metoda „bokashi”.

Dacă doriți să vedeți cum se compostează deșeurile, urmăriți procesul în video de mai sus.
 

Cât despre compostare, Primăria Chișinău și-a propus să prelucreze deșeurile vegetale din oraș și nămolul stației de epurare. A fost deja identificat un teren, la Botanica. Platforma va fi însă folosită doar de întreprinderea municipală „Spații Verzi”.

Menționăm că materialul face parte dintr-un proiect de Jurnalism de Soluții, lansat de AGORA.  Acesta este finanțat de un grant oferit de Departamentul de Stat al SUA. Opiniile, constatările şi concluziile din articol aparţin autorului şi nu le reflectă neapărat pe cele ale Departamentului de Stat al SUA.

 

Avem puterea să ne ajutăm unii pe ceilalți….

Dacă și tu crezi că ceea ce citești pe acest site sunt informații importante, atunci susține munca redacției AGORA cu un abonament digital ca să devină mai bună, să facă știri deosebite, interviuri mai interesante, articole și povești care să te facă să vrei să le recitești și să le distribui prietenilor tăi.

Mai mult, răsplătim fiecare abonat cu un set de produse locale, împachetate cu dragoste de echipa de la From the Heart Shop, astfel contribuim împreună la promovarea produselor de-acasă, din Moldova.

Devino de astăzi Susținător, Fan sau Ambasador AGORA

Vezi și aceste știri
Ucraina permite accesul automobilelor cu numere transnistrene pentru o perioadă de o lună

Ucraina permite accesul automobilelor cu numere transnistrene pentru o perioadă de o lună

Tinerii din Spania vor primi subvenții în sumă de 250 de euro pe lună pentru a se muta din casa părinților

Tinerii din Spania vor primi subvenții în sumă de 250 de euro pe lună pentru a se muta din casa părinților

Se caută o „ieșire diplomatică” din criza între Rusia și Ucraina. Antony Blinken se va întâlni Serghei Lavrov

Se caută o „ieșire diplomatică” din criza între Rusia și Ucraina. Antony Blinken se va întâlni Serghei Lavrov

Advertoriale
Maib continuă lanțul de modernizări. Acum Sucursala Bălți are un nou design modern și comod pentru clienți

Maib continuă lanțul de modernizări. Acum Sucursala Bălți are un nou design modern și comod pentru clienți

  „Dăruiește magia de Crăciun” alături de FinComBank

„Dăruiește magia de Crăciun” alături de FinComBank

Bugetarea participativă în zona de securitate: 426.000 lei alocați pentru proiecte comunitare

Bugetarea participativă în zona de securitate: 426.000 lei alocați pentru proiecte comunitare

E un efort pe care nu-l putem face
singuri, așa că te așteptăm alături de noi
EMISIUNI
  • Copiii știu mai bine: Ce-și doresc femeile? Ce-și doresc bărbații? (VIDEO)
    Copiii știu mai bine: Ce-și doresc femeile? Ce-și doresc bărbații? (VIDEO)
  • Copiii știu mai bine: Pune-un ban deoparte (VIDEO)
  • Copiii știu mai bine: Totul despre bani (VIDEO)
  • Copiii știu mai bine: Care-i treaba cu șefii, ce mașini conduc și de ce au camere video în birou (VIDEO)
  • Copiii știu mai bine: Soluții noi pentru probleme vechi sau ce ne facem cu rănile căpătate la terenul de joacă (VIDEO)
Cele mai populare
  • 1
    Tot mai multe surse alternative de energie electrică. În R. Moldova există 27 de instalații eoliene (VIDEO)
  • 2
    Alocațiile românești, la ciorap: Ce sumă ar putea avea la majorat un copil care a adunat 18 ani indemnizația primită din partea țării vecine
  • 3
    Germania se angajează să garanteze securitatea Ucrainei în fața Rusiei
  • 4
    Guvernul va compensa 80% din creșterea tarifului la agentul termic. Compensațiile pentru consumul de gaz rămân neschimbate
Canalul nostru de pe YouTube
Autentificare
Ai uitat parola?
Salvează articolul

Pentru a activa această opțiune, e nevoie să fii logat pe AGORA.

Articolele salvate pentru mai târziu, le vei putea găsi în profilul tău.

Urmărește subiectul

Pentru a activa această opțiune, e nevoie să fii logat pe AGORA.

Subiectele urmărite le vei putea găsi în profilul tău.