În ultimele zile, poliția din Venezuela a reținut violent un jurnalist și comentator media, Darvinson Rojas, pentru că a raportat despre COVID-19 în statul Miranda. În egală măsură, Egiptul a presat jurnaliștii să reducă numărul de infecții, ajungând până la revocarea acreditărilor unui corespondent The Guardian și la mustrarea șefului de la New York Times din cauza unui tweet. În Turcia, șapte jurnaliști au fost reținuți în arest pentru informațiile mediatizate.

În Africa de Sud, care s-a poziționat de mult timp ca lider al libertății presei în Africa, guvernul a adoptat o nouă lege prin care publicarea unei dezinformări cu privire la pandemia COVID-19 a devenit o crimă. Noua legislație propusă în Ungaria ar pedepsi pe orice persoană care publică „informații false” despre coronavirus, lăsând ca guvernul lui Viktor Orbán să decidă ce este adevărat și să introducă pedeapsa cu până la cinci ani de închisoare.

Guvernul chinez își folosește acum mass-media de stat pentru a crea o rețea de propagandă globală, inclusiv zvonuri conform cărora virusul a fost dezvoltat de armata americană ca armă biologică, care a câștigat teren în întreaga lume, inclusiv în Iran și Rusia.

În loc să aducă argumente largi despre importanța critică a libertății presei, SUA s-a angajat într-un război de vize cu China, limitând numărul de vize disponibile angajaților mass-media chineze de stat care operează în SUA.

În vremuri normale, grupurile precum Comitetul pentru Protecția Jurnaliștilor ar răspunde documentând sistematic încălcările, pentru a garanta libertatea presei și drepturile jurnaliștilor. Tedros Adhanom susține că se încearcă acest lucru, dar este mai puțin probabil să dea rezultate într-un moment în care reducerea răspândirii COVID-19 a devenit o necesitate globală.

Tedros Adhanom susține că un control guvernamental asupra informațiilor nu este esențial pentru combaterea crizei, iar această idee ar fi o lovitură devastatoare pentru sistemul informațional global.

În Republica Molodva, președintele Igor Dodon a anunțat că și-ar dori răspundere penală pentru presa care răspândește falsuri și provoacă panică.

La scurt timp, SIS a publicat o listă formată din 52 de portaluri cărora le va fi limitat accesul pe timp de stare de urgență. Peste câteva zile, lista a fost completată cu alte două surse cu conținut online care promovează știri false cu privire la evoluția COVID-19.

Menționăm că, pe timpul stării de urgență, regim care a fost deja instituit în Republica Moldova, autoritățile pot „introduce reguli speciale de utilizare a mijloacelor de telecomunicații”.