Datele din 2019 arată că 51% din satele Moldovei nu au acces la alimentarea cu apă potabilă din sistemul public, iar accesul la sistemele de canalizare este la nivelul de sub 20% în localitățile țării, cu excepția capitalei. Multe dintre sate pot doar să viseze la străzi iluminate pe timp de noapte.
Cu toate acestea, sunt localități care continuă să dezvolte infrastructura locală. Un exemplu este orașul Cantemir, unde în plină derulare sunt câteva proiecte de amploare. Întreaga localitate va fi asigurată cu un sistem nou de canalizare și cu o stație de epurare, iar la patru instituții de învățământ se desfășoară lucrări de termoizolare. Mai mult, orașul a fost deja iluminat printr-un sistem dirijat computerizat care, pe lângă beneficiul ecologic, aduce și economii la bugetul local.
Toate proiectele enumerate sunt finanțate din bani europeni, suma totală atrasă în ultimii cinci ani fiind de peste 10 milioane de euro.
De ce unele localități reușesc să atragă investiții, iar altele - mai puțin?, l-am întrebat pe primarul de Cantemir, Roman Ciubaciuc. „Pur și simplu trebuie de căutat și de implicat. Eu înțeleg că nu toate proiectele se câștigă. Cum n-ai da, acesta este un concurs. Și noi nu câștigăm tot ce scriem. Dar totuși din ceea ce se câștigă, se câștigă. N-am lăsat mâinile jos”, a spus el.
Mai mult, în acest scop, autoritatea locală a prevăzut o funcție în Primărie - un specialist responsabil de elaborarea proiectelor. Ciubaciuc susține că acesta e primul pas în atragerea investițiilor. Primarul crede că soluția poate fi adaptată în cazul unor localități mai mici: „Poate fi angajat un specialist la câteva sate”.
Impactul investițiilor
Dezvoltarea infrastructurii în oraș are deja efecte palpabile. Natalitatea nu mai scade, menținându-se la un nivel constant, migrația a încetinit, numărul populației fiind chiar în creștere.
La fel, zeci de milioane de euro, bani europeni, au fost investiți până acum în proiecte de reabilitare a conductelor de apă și a sistemelor de canalizare din localitățile Republicii Moldova.
Michalko: Noi oferim asistență, dar moldovenii sunt cei care fac aceste lucruri
L-am întrebat și pe ambasadorului UE la Chișinău, Peter Michalko, de ce unele localități reușesc să atragă investiții, altele - mai puțin?
„Atragerea investițiilor depinde de voința investitorilor de a-și alege anumite localități care oferă avantaje pentru investitor. E legea economiei. Condițiile care sunt create pentru investitor sunt importante, nu numai imediat, dar și pe termen lung. Ce privește proiectele și programele noastre, acestea au scopul de a da un impuls dezvoltării multidimensionale în toate localitățile din preajmă, astfel încât să se creeze o rețea de dezvoltare”, a explicat oficialul.
Orice localitate își poate încerca norocul. Proiectele europene sunt anunțate, de regulă, pe diverse căi de comunicare, cum ar fi pe paginile oficiale ale agențiile statelor membre UE sau pe site-ul ODIMM.
Ce face statul?
În 2020, în FNDR au fost alocați puțin peste 200 de milioane de lei pentru proiecte de dezvoltare regională. Conform distribuției mijloacelor financiare, din această sumă, în jur de 74 de milioane de lei vor fi investiți în nouă proiecte de reabilitare a sistemelor de apă și canalizare.
Asta în condițiile în care, de exemplu, la Cantemir, costul noii rețele de canalizare și a stației de epurare a ajuns la nouă milioane de euro (echivalentul a 174 de milioane de lei), șase milioane de euro fiind aportul UE și trei milioane de euro - aportul Agenției de Dezvoltare Austriacă.
De fapt, autoritățile recunosc că marea parte a localităților din țara noastră au nevoie de susținere financiară pentru dezvoltarea infrastructurii. Bugetul statului nu face însă față.
„La moment, fără participarea UE și a țărilor partenere, cu siguranță că nu putem avea acel impact, într-o perioadă mai scurtă pe care ne-o dorim noi. Cetățenii trăiesc astăzi, ei azi au nevoie de acces la servicii, au nevoie de confort, de o calitate a traiului în localitățile rurale. Ei nu trebuie să aștepte când țara va avea capacitate financiară să facă acest lucru”, a menționat secretarul de stat al Ministerului Agriculturii, Dezvoltării Regionale și Mediului, Dorin Andros.
Menționăm că materialul face parte dintr-un proiect de Jurnalism de Soluții, lansat de AGORA. Acesta este finanțat de un grant oferit de Departamentul de Stat al SUA. Opiniile, constatările şi concluziile din articol aparţin autorului şi nu le reflectă neapărat pe cele ale Departamentului de Stat al SUA.
Fă parte din comunitatea AGORA. Susține jurnalismul independent și transparent din Republica Moldova. Avem nevoie de tine pentru a continua să ne facem munca cu dedicație și curaj!
Un Emoji sau Sticker va îmbogăți acest articol.